Bruxellesul elaborează planuri pentru a renunța la sistemul de extindere UE ce datează încă din perioada Războiului Rece pentru a-l înlocui cu un sistem controversat cu două niveluri care ar putea accelera aderarea Ucrainei în cadrul oricărui acord de pace care să pună capăt războiului declanșat de Rusia, potrivit Financial Times, Politico și Reuters, transmite hotnews.ro.
Planul de reformă discutat în cadrul Comisiei Europene, deși este încă în fază preliminară, deja creează neliniște în capitale UE care sunt îngrijorate de această extindere „light”, dar cu implicații majore pentru UE, potrivit a șapte înalți funcționari implicați în discuții care au vorbit cu FT.
De asemenea, țările din Europa de Est și Balcani care așteaptă de ani de zile să adere la UE au păreri împărțite privind planurile de a fi primite ca membre ale Uniunii, dar fără drepturile de vot totale, potrivit Politico.eu.
Ideea lansată de oficialii UE ar inversa procesul de normal de extindere, deși chiar și o aderare limitată tot ar necesita consimțământul guvernelor din țările Uniunii și al parlamentelor naționale.
Aderarea Ucrainei la UE în 2027, pusă în planul de pace în 20 de puncte
Ucraina, care a devenit țară candidată oficială la aderarea la UE la scurt timp după invazia pe scară largă a Rusiei în februarie 2022, consideră aderarea ca un element fundamental al viitorului său postbelic și o declarație definitivă cu privire la alinierea sa pro-occidentală.
O referire la aderarea Kievului la UE în 2027 este inclusă în proiectele unui plan de pace în 20 de puncte din negocierile în care americanii și-au asumat rolul principal, în ciuda estimărilor oficialilor UE că Ucraina ar putea avea nevoie de un deceniu de reforme pentru a îndeplini criteriile stricte de aderare la Uniune.
Potrivit Financial Times, oficialii Comisiei sunt de părere că președintele Volodimir Zelenski, va putea accepta alte aspecte ale unui eventual acord de pace, precum cedarea de teritorii către Rusia, numai dacă va putea prezenta poporului său aderarea la UE ca un rezultat pozitiv.
Planul preliminar care se discută ar permite Ucrainei să adere la blocul comunitar, dar cu o putere de decizie mult mai redusă. În acest scenariu, Ucrainei nu i s-ar acorda inițial drepturile normale de vot în cadrul summiturilor europene și reuniunilor ministeriale.
De asemenea, Kievul ar obține acces treptat la anumite părți ale pieței unice, la subvențiile agricole și la fondurile interne de dezvoltare, după îndeplinirea unor obiective post-aderare.
„Extindem conceptul de extindere”
Acest lucru ar schimba drastic regulile de aderare convenite în 1993, care impun țărilor să respecte un număr mare de reglementări ale UE în diverse domenii de politică și să adere la club numai după ce toate condițiile au fost îndeplinite.
„Vremurile extraordinare cer măsuri extraordinare… Nu subminăm extinderea. Extindem conceptul de extindere”, a declarat pentru FT un diplomat important din UE care cunoaște situația.
„Regulile au fost scrise acum mai bine de 30 de ani. Și trebuie să fie mai flexibile. Este un moment unic într-o generație și trebuie să îl valorificăm”, a adăugat el.
Însă diplomații din statele membre ale UE și din alte țări aspirante la aderare, care au participat la discuții informale cu Comisia cu privire la propunere, au declarat că există o profundă neliniște cu privire la acest concept. Unii se tem că acesta ar avea un impact negativ asupra stabilității viitoare a blocului, ar diminua valoarea aderării și ar supăra alte țări candidate.
„Este o capcană întinsă de Putin și Trump, iar noi cădem în ea”, a declarat un al doilea diplomat al UE, invocând riscuri pentru unitatea blocului comunitar.
„Trebuie să recunoaștem că ne aflăm într-o realitate foarte diferită”
Alți oficiali europeni au subliniat pentru Reuters că prin planul de aderare rapidă a Ucrainei aceasta nu va primi drepturi depline, ci și le va câștiga numai după o perioadă de tranziție
„Trebuie să recunoaștem că ne aflăm într-o realitate foarte diferită de cea din momentul în care au fost elaborate pentru prima dată regulile (de aderare)”, a declarat un oficial al UE.
În mod normal, negocierile de aderare durează ani de zile: Polonia, cu o populație similară cu cea a Ucrainei, a avut nevoie de 10 ani – și nu era într-un război – pentru a finaliza negocierile și toate modificările legislative necesare pentru a putea adera în 2004, împreună cu alte nouă țări.
Însă unii membri ai Comisiei susțin că, din punct de vedere politic, Ucraina nu are atât de mult timp la dispoziție, deoarece un acord de pace între Ucraina și Rusia ar putea implica pierderi teritoriale pentru Kiev și ar fi greu de acceptat de către ucraineni într-un eventual referendum.
Aderarea la UE, chiar dacă limitată, ar putea face acest lucru mai acceptabil și ar putea stabili stabilitatea necesară pentru finalizarea reformelor necesare pentru a obține drepturi depline în UE, au afirmat oficialii.
„Este în interesul Europei să aibă Ucraina în UE, din motive de securitate”, a declarat un diplomat al UE.
„De aceea trebuie să căutăm soluții creative – cum să integrăm rapid Ucraina în UE. Conceptul de aderare inversată reflectă această idee – ca Ucraina să adere la UE din punct de vedere politic și apoi să obțină drepturi depline și statutul de membru cu drepturi depline odată ce toate condițiile sunt îndeplinite”, a spus diplomatul.
Un alt oficial european a spus însă că planul „va fi greu de acceptat”. „De asemenea, are un impact asupra țărilor care au urmat calea tradițională și sunt aproape de aderare după ce și-au îndeplinit toate obligațiile, cum ar fi Muntenegru sau Albania”, a adăugat el.
S-ar rezolva unele posibile probleme izvorâte din dreptul de veto
Iar printre cele câteva națiuni din Europa de Est și Balcanii de Vest care așteaptă să intre în blocul comunitar se conturează o divizare în privința condițiilor asociate cererilor lor de aderare, notează și Politico.
Unele insistă că ar trebui să beneficieze de toate avantajele de la început, în timp ce altele se mulțumesc doar să fie prezente la masa negocierilor.
Pentru a calma îngrijorările membrilor actuali că o UE mai mare ar face mai dificilă luarea deciziilor în unanimitate, Comisia Europeană ia în considerare acordarea drepturilor de vot depline noilor membri numai după ce UE își va revizui modul de funcționare.
Această măsură ar face mai dificilă exercitarea dreptului de veto de către țările individuale și ar împiedica deraierea politicilor Bruxellesului.
Printre competențele care ar putea fi limitate inițial se numără dreptul noilor membri de a bloca sancțiunile, printre alte aspecte care în prezent necesită acordul tuturor țărilor UE. Liderii au constatat că gestionarea amenințărilor cu veto din partea guvernelor populiste din Ungaria și Slovacia necesită mult timp.
Perspectiva aderării fără drepturi de vot depline suscită reacții mixte din partea țărilor candidate.
Edi Rama, prim-ministrul Albaniei – care a deschis acum toate așa-numitele capitole de negociere, a declarat că măsurile sunt o „idee bună” și că țara sa ar accepta chiar și pentru o perioadă de timp să nu aibă un comisar propriu la Bruxelles.
Republica Moldova e dispusă să discute, Ucraina vrea aderare deplină
Republica Moldova, a cărei cerere de aderare este cuplată cu cea a Ucrainei, a declarat că dorește să vadă detaliile propunerilor.
„Suntem pregătiți să ne asumăm responsabilități într-o etapă timpurie și am saluta oportunitatea de a participa la aceste discuții și de a contribui la conturarea lor”, a declarat un înalt oficial moldovean. „În același timp, aderarea deplină – cu drepturi egale și participare deplină la procesul decizional al UE – trebuie să rămână obiectivul clar și final.”
Ucraina, care a realizat reforme importante în cadrul procesului de aderare, chiar și în contextul agresiunii Rusiei, s-a arătat reticentă în a susține această idee.
„Dacă vorbim despre aderarea la UE, aceasta trebuie să fie deplină”, a declarat Zelenski în noiembrie.
Muntenegru, țara candidată cea mai avansată pe calea aderării, insistă, de asemenea, că nu este necesar să se schimbe condițiile în care i se acordă statutul de membră și se așteaptă să termine procesul de verificare în acest an.
Comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, a declarat pentru Politico că propuneri concrete vor fi prezentate „în februarie sau martie”.
Ea a adăugat că „un element complet nou” generează un o nouă nevoie de a grăbi lucrurile de urgență: „Există forțe distructive externe care ar dori să ne vadă eșuând – ele acționează împotriva țărilor candidate, dar noi suntem ținta principală”, a afirmat Kos.
Planul va trebui elaborat în detaliu de Comisie înainte de a fi prezentat liderilor naționali și probabil discutat la viitoarele summituri ale Consiliului European, precum și evaluat de avocați pentru a se vedea dacă este în conformitate cu tratatele fundamentale ale UE.