„Ecouri din 1938”: Experții avertizează că planul inițial al lui Trump pentru pace în Ucraina ar submina securitatea Europei

Planul președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei a fost criticat pentru că ar impune, în esență, condițiile Kremlinului pentru capitularea Ucrainei. Însă propunerea reprezintă și o amenințare directă la adresa arhitecturii de securitate a Europei, consideră analiști și diplomați, scrie Kyiv Independent.

Planul cere ca Ucraina să cedeze teritorii, să își limiteze alianțele și să își reducă drastic armata, condiții mult mai ample decât cele discutate în rundele anterioare de negocieri.

„Dacă vorbim despre versiunea inițială a planului, este ceva ce subminează clar securitatea europeană, nu doar securitatea Ucrainei, ci a întregului continent”, a declarat Pavel Havlicek, cercetător la Asociația pentru Afaceri Internaționale.

Dacă Kievul este forțat să accepte propunerea fără modificări, „consecințele (pentru Europa) vor fi dezastruoase”, a spus și deputatul ucrainean Iaroslav Iurcișîn.

Demontarea arhitecturii de securitate europene

În centrul documentului, elaborat de trimisul special al SUA, Steve Witkoff, împreună cu Kirill Dmitriev, principalul negociator economic al Rusiei, se află o concesie teritorială amplă, care ar crea un precedent periculos.

Ucraina ar urma să cedeze întreaga regiune Donbas din estul țării, atât zonele ocupate de Rusia, cât și pe cele încă aflate sub control ucrainean. Conform planului, forțele ucrainene ar trebui să se retragă din aceste zone rămase, care ar deveni apoi o zonă demilitarizată.

„Pentru regiune și pentru întreaga lume, aceasta va demonstra că dreptul internațional poate fi ignorat”, a spus Iurcișîn. „Ca rezultat, conflicte înghețate sau de lungă durată ar putea fi reaprinse în diverse părți ale lumii.” 

O altă prevedere centrală presupune ca SUA să recunoască controlul Rusiei asupra peninsulei Crimeea și asupra regiunilor Luhansk și Donețk.

Daniel Hamilton, expert în politică externă la Brookings Institution, a declarat că această clauză „ar însemna capitularea Occidentului în fața unor principii de bază, precum interdicția schimbării frontierelor prin forță”. „A fost sortită eșecului din start”, a adăugat el.

Blocarea extinderii NATO, un punct-cheie 

Proiectul mai prevede și înghețarea extinderii NATO și renunțarea Ucrainei la aspirațiile sale de aderare. Moscova susține, în mod fals, că extinderea NATO a forțat-o să declanșeze războiul.

Havlicek spune că această clauză subminează logica fundamentală a securității europene, construită pe principiul potrivit căruia statele suverane sunt libere să își aleagă alianțele. Subminarea acestui principiu, a explicat el, slăbește și argumentul conform căruia extinderea NATO face Europa mai sigură.

O altă prevedere ar limita efectivele Forțelor Armate Ucrainene la 600.000 de militari. Deputatul ucrainean Volodimir Ariev a avertizat că această limitare „nu face decât să pregătească terenul pentru un nou război”, adăugând că ar fi „mai ușor pentru Rusia să creeze probleme”.

Restricțiile s-ar extinde și asupra NATO. Documentul prevede că alianța nu ar putea desfășura trupe în interiorul Ucrainei, în timp ce avioanele de luptă europene ar fi staționate în Polonia.

„Existau referințe directe la prezența militară în Polonia”, a spus Havlicek. „Dacă impui limite asupra capacității militare a Ucrainei, dar și asupra vecinilor din UE și NATO, inclusiv cu implicații asupra apărării Poloniei, atunci ai mers deja prea departe.” 

„Un amalgam de declarații incomplete” 

Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a declarat pentru Kyiv Independent că planul ar „deschide ușa” cererilor mai ample ale Rusiei privind securitatea europeană.

El a evidențiat în special punctele doi și patru ale planului, care prevăd un acord de neagresiune între Rusia, Ucraina și Europa, precum și un dialog mediat de SUA între Rusia și NATO. „Textul ar trebui să se concentreze strict pe încheierea războiului, securizarea viitorului Ucrainei și sprijinirea reconstrucției”, a adăugat el. 

Hamilton a descris cadrul de 28 de puncte drept „un amalgam de declarații incomplete”, toate îndreptate către un singur rezultat: slăbirea Ucrainei și remodelarea apărării Europei după preferințele Rusiei.

Decizii privind viitorul Europei, luate fără Europa

Dincolo de concesiile propuse, analiștii sunt îngrijorați de procesul prin care a fost elaborat documentul: fără participarea Ucrainei sau a Europei. Mai multe surse au declarat pentru Kyiv Independent că nici Kievul, nici aliații europeni nu au participat la redactarea planului.

„Pentru mulți din Cehia, acest lucru a amintit clar de Acordul de la München din 1938, ceva negociat despre noi, dar fără noi”, a spus Havlicek. 

Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a formulat aceeași idee în termeni și mai duri. El a declarat că deciziile care privesc securitatea Europei nu pot fi luate peste capul Europei, subliniind că „aspectele care privesc UE și NATO trebuie discutate și decise în cadrul UE și NATO”. Principiul „nimic despre Europa fără Europa” nu trebuie încălcat.

Statele Unite și Ucraina continuă negocierile

Secretarul de stat american Marco Rubio și Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, s-au întâlnit la Geneva pe 23 noiembrie pentru a discuta revizuiri.

Deși Trump a spus inițial că Ucraina trebuie să aprobe planul până pe 27 noiembrie, Rubio a indicat ulterior că termenul ar putea fi modificat și că documentul rămâne deschis ajustărilor.

„Se pare că europenii au avut o anumită influență asupra versiunilor ulterioare”, a declarat Hamilton. „Pe scurt, nu există un termen-limită de Ziua Recunoștinței pentru Ucraina. Negocierile vor continua, acum cu europenii implicați și cu ucrainenii asigurându-se că interesele lor sunt luate în considerare.” 

Tsahkna a mai declarat că Estonia nu vede niciun semn că Moscova și-ar fi schimbat obiectivele. Kremlinul, a afirmat el, urmărește în continuare să preia controlul total asupra Ucrainei și să remodeleze ordinea de securitate europeană în favoarea sa.

Pentru a schimba „obiectivele imperialiste” ale Rusiei, Europa trebuie să intensifice presiunea asupra Kremlinului, menținând în același timp sprijinul ferm pentru Ucraina, pentru a crea condițiile necesare forțării lui Vladimir Putin să renunțe la ambițiile expansioniste, a spus el.