Planurile Europei de a trimite o forță de pace în Ucraina se lovesc de lipsa de personal și resurse, iar liderii militari recunosc dificultatea de a mobiliza chiar și 25.000 de militari, transmite adevarul.ro.

Europa se confruntă cu mari dificultăți în a trimite trupe în Ucraina pentru o eventuală forță de pace sau descurajare, din cauza subfinanțării și a lipsei de efective în armatele statelor membre, potrivit unor surse citate de publicația britanică The Times.

Amiralul Tony Radakin, șeful statului major britanic, ar fi întrebat recent aliații europeni dacă pot mobiliza o forță de 64.000 de soldați pentru a fi trimiși în Ucraina, în eventualitatea unui acord de pace. Marea Britanie s-a arătat dispusă să contribuie cu până la 10.000 de soldați, potrivit informațiilor din cadrul unei reuniuni a miniștrilor Apărării și oficialilor militari de rang înalt, desfășurată la începutul lunii aprilie.

Răspunsurile venite din partea celorlalte state au fost, însă, descurajante. „Nu există nicio șansă” ca Europa să poată trimite un număr atât de mare de militari, au declarat miniștrii Apărării din întreaga Europă. Chiar și atingerea pragului de 25.000 de soldați „ar reprezenta un efort pentru o acțiune comună”, a precizat o sursă apropiată discuțiilor de la Bruxelles.

Trupe de instrucție, nu forță terestră

În acest context, tot mai multe state, inclusiv Marea Britanie și Franța, iau în calcul trimiterea de trupe de antrenament în vestul Ucrainei, în locul unei forțe terestre multinaționale care să apere orașele și infrastructura esențială. Accentul pare să se mute pe sprijinirea Ucrainei prin reconstrucția și reînarmarea armatei sale, cu echipamente de apărare aeriană și navală.

La reuniunea „coaliției celor dispuși” din 10 aprilie, unii miniștri ai Apărării și-au exprimat rezervele față de propunerea Marii Britanii privind o forță de 64.000 de oameni. Un participant a explicat că, având în vedere rotațiile necesare, o astfel de forță ar presupune un total de 256.000 de militari în doi ani.

Ministrul Apărării din Lituania, Dovile Sakaliene, a transmis un mesaj tranșant: „Rusia are 800.000 de soldați. Permiteți-mi să vă spun ceva, dacă nu putem strânge nici măcar 64.000, nu părem slabi, suntem slabi.”

Teama de slăbire a propriilor frontiere

Temerile legate de o desfășurare amplă au scos la iveală și dependența Europei de sprijinul Statelor Unite în fața amenințării ruse. Potrivit unei surse citate, unele state, precum Estonia și Finlanda, se tem că trimiterea de trupe în Ucraina le-ar slăbi propriile capacități de apărare la granițe. Între timp, Polonia, Spania și Italia au declarat că nu vor contribui deloc cu soldați. „Fără ca țările cu populație mare să angajeze [trupe], este un impas”, a spus o sursă prezentă la discuții.

Franța ar fi fost dispusă să trimită între 5.000 și 10.000 de soldați, similar cu Regatul Unit. Totuși, alte state importante, precum Germania și Finlanda, ar fi reticente sau complet împotriva trimiterii de trupe terestre, deși Berlinul nu a exclus definitiv această opțiune.

„Odată ce le elimini de pe masă, de unde va veni armata? Fără alții acolo, am fi expuși”, a declarat o altă sursă, adăugând că armata britanică este în declin și se confruntă cu lipsa echipamentelor esențiale, inclusiv a vehiculelor de aprovizionare, pe care în mod normal le-ar primi din SUA.

Posibila forță de pace în cazul unui acord

Reticența generală a statelor europene a dus la o reconfigurare a planurilor privind posibila forță de pace în cazul unui acord. Conform celor mai probabile scenarii, trupe de instrucție britanice și franceze ar putea fi trimise în vestul Ucrainei, departe de linia frontului, fără a proteja obiective strategice sau soldați ucraineni.

Ministerul Apărării din Regatul Unit a transmis că „planificarea operațională avansată în cadrul «coaliției celor dispuși» este în curs de desfășurare pentru opțiuni terestre, maritime și aeriene, precum și pentru regenerarea forțelor armate ucrainene. Între timp, continuăm să sprijinim eforturile de pace, intensificând în același timp sprijinul militar pentru Ucraina, pe măsură ce invazia ilegală a lui Putin continuă”.