Declarațiile optimiste ale fostului președinte american contrastează cu pozițiile rezervate ale lui Vladimir Putin, scrie Financial Times într-o analiză. 

Donald Trump a declarat că Rusia și Ucraina vor începe „imediat” negocieri în vederea unui armistițiu și a unei eventuale încheieri a războiului. Totuși, el a dat de înțeles că Statele Unite nu vor mai juca rolul de intermediar, lăsând cele două țări să ajungă singure la un acord.

După convorbiri telefonice cu președintele rus Vladimir Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Trump a postat că „Rusia și Ucraina vor începe imediat negocieri pentru un armistițiu și, mai important, pentru încheierea războiului”.

Însă poziția Kremlinului a fost mult mai rezervată. Putin nu a indicat vreo schimbare majoră în atitudinea Rusiei față de conflict, iar Zelenski i-a cerut fostului lider american să nu se retragă din eforturile de mediere a păcii, avertizând că „singurul care ar avea de câștigat din asta este Putin”.

Trump a sugerat că detaliile unui acord de pace trebuie lăsate în seama celor două părți aflate în conflict, „pentru că doar ele cunosc în profunzime detaliile negocierii”.

El a mai adăugat că Vaticanul ar fi „foarte interesat” să găzduiască discuțiile de pace. Întrebat ulterior, într-un eveniment organizat în Grădina Trandafirilor, dacă crede că Putin își dorește pacea și dacă Papa Leon ar putea ajuta la obținerea acesteia, Trump a răspuns: „Da”.

Putin, într-o declarație separată, a spus că este „pregătit să lucreze” cu Ucraina la un memorandum care să stabilească cadrul unor viitoare negocieri, menționând și posibilitatea unui armistițiu „pentru o perioadă determinată”. El a descris convorbirea cu Trump drept „foarte sinceră și, prin urmare, foarte utilă”, dar nu a semnalat vreo schimbare esențială în politica Moscovei.

Putin a mai declarat că Rusia va propune Ucrainei un memorandum privind un posibil acord de pace și a reiterat că obiectivul principal rămâne „eliminarea cauzelor profunde ale acestei crize” – un semnal că cerințele esențiale ale Rusiei nu s-au schimbat.

Oficialii ucraineni au afirmat că nu știu la ce se referă acest memorandum, însă Zelenski a declarat că Ucraina este „pregătită pentru negocieri directe cu Rusia, în orice format care aduce rezultate”. El a subliniat că „nu este nevoie să convingem Ucraina”, ci Rusia trebuie să arate aceeași disponibilitate reală pentru discuții.

Zelenski a cerut, de asemenea, sancțiuni mai dure din partea Occidentului împotriva Moscovei. Săptămâna trecută, negociatorii ruși au cerut retragerea Ucrainei din mai multe teritorii și au amenințat cu noi ocupații.

Trump a spus că imediat după discuția cu Putin, a relatat conținutul acesteia lui Zelenski și liderilor din Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Finlanda și Comisia Europeană.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că toți participanții la convorbire și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina și dorința de a contribui la obținerea unui armistițiu.

Cu toate acestea, două surse informate despre apel au declarat că Trump a fost clar în privința faptului că SUA se vor retrage din implicarea activă în conflict, lăsând Rusia și Ucraina să negocieze direct. El nu a promis nici sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei în cazul unui refuz al păcii.

O persoană apropiată discuțiilor a spus că liderii europeni au fost uimiți de modul în care Trump a prezentat ceea ce s-a convenit, precizând că fostul președinte american „nu este dispus să exercite presiuni suplimentare asupra lui Putin” pentru a se angaja serios în negocieri.

Yuri Ușakov, consilierul lui Putin pentru politică externă, a declarat că discuția s-a desfășurat într-un ton de „respect reciproc” și că Trump și-a exprimat dorința de a normaliza relațiile dintre Washington și Moscova.

„Președintele Trump a vorbit cu pasiune despre perspectivele acestor relații. În special, el a subliniat că, odată ce conflictul din Ucraina va fi rezolvat într-o anumită măsură, perspectivele pentru relațiile bilaterale vor fi foarte promițătoare”, a afirmat Ușakov. 

Convorbirile telefonice de luni au avut loc la doar câteva zile după ce Putin a refuzat să participe la discuțiile de pace din Turcia – inițiate chiar de el. Trump a comentat atunci că „nimic nu se va întâmpla” până nu va avea o întâlnire față în față cu liderul de la Kremlin.

Eforturile diplomatice pentru încheierea războiului s-au intensificat recent, cu Rusia și Ucraina reluând dialogul direct la Istanbul – pentru prima dată în ultimii trei ani de conflict.

Trump a promis anterior că va pune capăt războiului din prima zi a celui de-al doilea mandat, însă pacea rămâne deocamdată departe, cele două părți fiind în continuare la mare distanță în ceea ce privește cerințele.

În capitalele europene, liderii se tem că Trump ar putea ajunge la o înțelegere cu Putin care să accepte cererile maximaliste ale Rusiei și să sacrifice interesele Ucrainei, în graba de a încheia războiul.