Vladimir Putin, președintele Rusiei, are o reputație de a proiecta putere și succes, chiar și în fața eșecurilor. El se comportă în mod constant ca un învingător, fie că este vorba de Cecenia, Georgia, Siria sau Ucraina, deși niciuna dintre aceste campanii nu a avut un succes durabil, transmite Foreign Policy scrie techrider.ro.

Deși poate orchestra scene de triumf, precum parada de Ziua Victoriei alături de președintele chinez Xi Jinping, realitatea războiului din Ucraina este departe de a fi o victorie.

Spre deosebire de aventurile îndepărtate din Siria sau de situația de impas din Georgia, Ucraina reprezintă un „dezastru profund” pentru Moscova. Armata rusă este blocată, cu pierderi tot mai mari – aproximativ 790.000 de morți sau răniți de la începutul războiului și peste 100.000 de victime numai în acest an. În acest ritm, Rusia va depăși un milion de victime până la sfârșitul anului 2025, fără nicio îmbunătățire strategică.

Putin se confruntă cu o dilemă sumbră: să recunoască o formă de înfrângere sau să continue un război pe care îl pierde încet, dar sigur.

Eforturi integrate și consecințe

Războaiele lungi necesită eforturi integrate în domeniile militar, diplomatic, economic și politic, iar Rusia se luptă în toate aceste domenii. Incapacitatea armatei de a avansa, în ciuda cuceririi teritoriului ucrainean, duce la pierderi imense și la un impas. Decizia lui Putin de a declara război civililor ucraineni, după ce nu a reușit să dea lovitura decisivă în 2022, s-a întors împotriva lui, întărind hotărârea Ucrainei și favorizând inovații formidabile, în special în domeniul războiului cu drone.

Pe plan diplomatic, Rusia a gestionat greșit relațiile cu Occidentul, irosind oportunitățile oferite de administrația Trump și eșuând în a separa Europa de Ucraina.

Din punct de vedere economic, „euforia” cheltuielilor militare a luat sfârșit, creșterea economică scăzând la zero, iar inflația situându-se în jurul valorii de 10%. Scăderea prețurilor la energie amenință să devasteze bugetul de stat, care depinde în mare măsură de vânzările de petrol și gaze. Această presiune economică, combinată cu costurile umane continue, îi obligă pe ruși să pună la îndoială înțelepciunea acțiunilor guvernului lor.

Din punct de vedere politic, puterea este concentrată în mâinile lui Putin, ceea ce îl face singurul responsabil pentru rezultatul războiului. Această autoritate singulară este atât o forță, cât și o vulnerabilitate.

Pe măsură ce războiul se clatină, Putin a început chiar să vorbească despre un succesor, recunoscând probabil că soarta sa politică este legată de un „război nesăbuit” pe care nu îl câștigă.