UE i-a cerut lui Volodimir Zelenski să oprească procesul de adoptare a legii care elimină independența procurorilor anticorupție, scrie The Economist. Președintele a promulgat însă noaptea trecută legea adoptată în grabă în Parlament, scrie hotnews.ro.

Decizia lui Volodimir Zelenski de a promulga o lege care subordonează procurorului general numit de președinte în timp de război două organisme independente anticorupție a declanșat proteste în țară, critici în străinătate și a generat un șoc chiar și în echipa președintelui.

Criticii spun că noua lege subminează autoritatea Biroului Național Anticorupție (Nabu) și a Parchetului specializat anticorupție (Sapo).

Zelenski a asigurat că ambele agenții vor continua să „funcționeze”, dar trebuie să fie curățate de „influența rusă”.

Cu o zi înainte de adoptarea controversatei legi, Serviciul de Securitate al Ucrainei și biroul procurorului general au efectuat percheziții și arestări care au vizat presupuși spioni ruși la Nabu.

După adoptarea proiectului de lege, sute de persoane s-au adunat la Kiev pentru cel mai mare protest antiguvernamental de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în februarie 2022.

Manifestații au avut loc și în orașele Liov, Dnipro și Odesa. „Am ales Europa, nu autocrația”, scria pe un afiș ținut de un manifestant. „Tatăl meu nu a murit pentru asta”, spunea altul, văzut de BBC.

Într-un editorial publicat de ziarul de limbă engleză Kyiv Independent, jurnaliștii au subliniat că Zelenski a trădat democrația și pe toți cei care luptă pentru ea.

„Un grav pas înapoi”

Măsura a stârnit îngrijorare în rândul aliaților occidentali ai Ucrainei. Sistemul anticorupție ucrainean independent a fost înființat la insistențele și sub supravegherea acestora în urmă cu 10 ani.

A fost o precondiție cheie pentru ajutorul occidental și pentru legăturile mai strânse cu Vestul, după invazia inițială a Rusiei din 2014.

„Uniunea Europeană este preocupată de acțiunile recente ale Ucrainei cu privire la instituțiile sale anticorupție”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier.

„UE oferă Ucrainei o asistență financiară semnificativă, condiționată de progrese în materie de transparență, reformă judiciară și guvernanță democratică”, a spus acesta.

Eliminarea corupției este, de asemenea, o cerință-cheie pentru candidatura Ucrainei la aderarea la UE.

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a criticat adoptarea proiectului de lege.

„Desființarea garanțiilor-cheie care protejează independența Nabu este un grav pas înapoi”, a scris Kos pe rețelele sociale, afirmând că cele două organisme sunt „esențiale” pentru parcursul Ucrainei către UE.

Ambasadorii din grupul de națiuni G7 au declarat, de asemenea, că ar dori să discute cu conducerea ucraineană despre presiunea asupra Nabu și Sapo.

O represiune tot mai mare a disidenței interne

Adoptarea proiectului de lege 12414 a dat impresia că mutarea a fost făcută în panică, scrie The Economist.

Proiectul a fost prezentat în cadrul unei ședințe a comisiei convocate în grabă pe 22 iulie la ora 8 dimineața, când nici președintele comisiei, nici majoritatea membrilor nu erau prezenți. Până după-amiaza, proiectul de lege a fost trimis în grabă președintelui pentru semnare.

Oamenii lui Volodimir Zelenski au reușit să obțină numărul necesar pentru a adopta proiectul de lege, cu 263 de voturi pentru și doar 13 împotrivă.

Ucraina, scrie The Economist, s-a pregătit însă pentru acest moment de câteva săptămâni, cu ceea ce pare a fi o represiune tot mai mare a disidenței interne.

La începutul lunii iulie, guvernul a blocat numirea lui Oleksandr Tsivinski, un candidat bine cotat, în funcția vacantă de director al Biroului de Securitate Economică.

Aceasta a fost urmată de ceea ce a părut a fi arestarea din motive politice a lui Vitalii Șabunin, un proeminent activist anticorupție. La mijlocul lunii iulie, o remaniere a guvernului a promovat loialiști, inclusiv o nouă prim-ministră.

În spatele multor mutări, comentatorii l-au identificat pe Andrii Iermak, care conduce biroul prezidențial, și care are un rol disproporționat la Kiev.

Apoi, pe 21 iulie, serviciul de securitate internă și procuratura generală au lansat zeci de raiduri împotriva ofițerilor de la Nabu și Sapo – pilonii de investigație și urmărire penală ai sistemului anticorupție independent al Ucrainei, înființat sub supraveghere occidentală după revoluția din Maidan din 2014.

Ofițerii au fost acuzați de corupție și legături ilegale cu Rusia.

Anchete anticorupție care vizau persoane din interiorul biroului prezidențial

Anchete sunt în curs de desfășurare și, fără cunoașterea completă a probelor, nu se poate exclude existența unei criminalități reale dîn cazul celor vizați.

Dar decizia guvernului de a lansa un atac frontal asupra reformelor din era Maidanului sugerează că situația e mai complicată, scrie The Economist.

Surse citate de jurnaliștii revistei spun că motivul pentru care a fost introdus proiectul de lege ar putea fi deschiderea anchetelor Nabu asupra tranzacțiilor unor persoane din interiorul biroului prezidențial.

În același timp, atacul asupra infrastructurii anticorupție din Ucraina i-a șocat pe mulți membri ai echipei lui Zelenski.

Un oficial a sugerat că graba și amploarea proiectului de lege amintesc de legile de interzicere a protestelor din 16 ianuarie 2014, unul dintre ultimele acte ale guvernului lui Viktor Ianukovici înainte ca dictatorul să fie forțat să fugă din Kiev cu elicopterul.

Un alt membru al echipei a sugerat că biroul prezidențial a decis să profite de un moment de impunitate și oportunitate, după ce recent l-a adus pe președintele american, Donald Trump, de partea sa, în condițiile în care acesta părea să fie frustrat de Vladimir Putin.

„Acum atenția s-a îndreptat către dușmanii interni”, a spus membrul echipei.

„263 de deputați bucuroși au legalizat corupția”

Pentru Iaroslav Jelezniak, un deputat care a fost prezent în Rada în timpul votului, semnificația a fost mult mai simplă.

„Astăzi, 263 de deputați bucuroși au legalizat corupția”, a spus el. „Mesajul a fost simplu: poți lua orice vrei, atâta timp cât rămâi loial”, a explicat politicianul.

Potrivit The Economist, Uniunea Europeană l-a presat pe presat liderul ucrainean să aștepte. Dar apelurile occidentale au avut un impact redus.

În noaptea de 22 iulie, Zelenski a promulgat proiectul de lege 12414.