Kievul e sub asaltul Rusiei, aliații se ceartă. Cum este direct lovită Ucraina de criza privind Groenlanda - INTERVIU

Problema Groenlandei a distras atenția de la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, a remarcat Oleksandr Kraiev, expert în relații internaționale și cercetător, director al Programului pentru America de Nord al Consiliului ucrainean pentru politică externă „Ukrainian Prism”.

 „Vedem că toate cercurile diplomatice occidentale și-au rescris discursurile pentru Davos. Vedem că au deviat toate activitățile către prevenirea acțiunilor americane de securitate și forță dură împotriva Groenlandei. Și, practic, vedem că, din păcate, tema fondului de investiții ucrainean cu americanii și tema negocierilor de pace, care erau considerate anterior temele principale ale acestui forum de la Davos, au fost pur și simplu evitate și vor fi evitate în cea mai mare parte”, a spus Kraiev în interviul pentru publicul HotNews.

El nu crede însă că actuala dispută va face ca europenii să uite de Ucraina, dar subliniază că ceea ce putem observa este o pierdere a impulsului politic.

„În general, desigur, toate acțiunile lui Trump distrag atenția de la Ucraina, negocieri și sprijinul militar pentru Ucraina către problema Groenlandei și a unei posibile agresiuni americane”, a spus el. 

În vreme ce chestiunea Ucrainei a fost aproape complet îngropată de problema Groenlandei, Trump a anunțat totuși că joi se va întâlni la Davos cu Volodimir Zelenski.

„În acest moment, nu există o forță unită în Occident”

Întrebat despre ce efect ar putea avea asupra Rusiei și Chinei revendicarea Groenlandei de către Trump, expertul de la Kiev a răspuns ferm: „Pentru Rusia și China, acest lucru oferă doar un argument foarte solid pentru vechea lor poziție propagandistică, deoarece de câteva decenii deja, atât Rusia, cât și China susțin că nu există așa-numitul Occident unit”. 

„Rusia susține că toate țările din Europa sunt doar marionete ale Statelor Unite, iar China susține că nu există o forță unită în Occident, ci doar interese suverane separate. Și acum vedem că, din păcate, au dreptate. În acest moment, nu există o forță unită în Occident, ci doar opinii divergente. Și din cauza lui Trump, există o concurență puternică și multe probleme, chiar și în ceea ce privește securitatea”, a subliniat analistul.

Problema imposibilă a garanțiilor de securitate

Chestionat dacă acțiunile SUA și disputa transatlantică pot submina încrederea în garanțiile de securitate de care Ucraina are nevoie pentru a accepta un acord de pace, Kraiev a răspuns afirmativ: „Acest lucru duce, desigur, la o încredere mai mică în garanțiile de securitate, care prevăd mai multe acțiuni bilaterale ca substitut pentru acțiunile multilaterale”.

„Vedem, de exemplu, că europenii nu sunt încă pregătiți să ajungă la o concluzie privind varianta finală a garanțiilor pentru Ucraina. Iar americanii – ei bine, varianta lor nu îmi place, deoarece, așa cum a declarat Trump, ei vor fi pregătiți să ofere garanții de securitate numai atunci când vor fi siguri că Rusia nu va ataca. Acest lucru subminează întreaga problemă a garanțiilor, deoarece acestea ar trebui să oprească o eventuală invazie”, a explicat analistul. 

„În acest sens, este destul de greu de spus care vor fi garanțiile de securitate viitoare”, consideră el. 

Ce își dorește Trump?

Întrebat dacă la Kiev există senzația că Trump nu tratează corect Ucraina, în contextul negocierilor cu Rusia, Kraiev a observat că abordarea președintelui SUA este cea economică:

„În ceea ce privește abordarea lui Trump în negocieri, văd că singurul lucru care funcționează pentru el și cu el este economia, dezvoltarea economică, planurile economice”.

„El însuși a spus că obiectivul său principal în Ucraina este să recupereze banii pe care, „Biden i-a risipit undeva în Ucraina”. Deci, în esență, pentru el, este vorba mai ales de afaceri”, a observat Kraiev. 

În același timp, a adăugat el, Trump pare interesat și de moștenirea pe care o va lăsa. 

„În plus, desigur, este vorba mai ales de a pune capăt celui de-al nouălea război de pe lista sa, doar pentru a obține un premiu Nobel pentru Pace și pentru a fi apreciat ca cel mai mare diplomat care a trăit vreodată”, a spus Kraiev.

Ce compromis este dispus să facă Kievul

Kraiev a asigurat că Ucraina este dispusă să accepte compromisuri, deși nu orice compromis. 

În ceea ce privește teritoriile, niciun politician ucrainean nu va accepta să includă în tratat pierderea teritoriilor. Cu toate acestea, se poate vorbi despre ceva asemănător formatului de la Minsk, și anume aducerea acestor teritorii ocupate într-o zonă gri din punct de vedere legislativ și jurisdicțional, a explicat analistul de la Ucraina.

Cum ar funcționa practic acest lucru? 

„Nu vom recunoaște pierderea teritoriilor. Rusia, pe de altă parte, va recunoaște dobândirea teritoriilor. Nimeni altcineva nu o va face din partea noastră. Toți aliații Rusiei vor recunoaște aceste teritorii ale Rusiei și vor rămâne de facto sub controlul acesteia”, a explicat el.

Kraiev a mai spus că Ucraina nu va accepta să renunțe la aderarea la UE, deși în privința renunțării la aderarea la NATO va exista cel mai probabil un quasi-compromis.

„Și, desigur, dacă vorbim despre forțele armate ale Ucrainei, nu va exista niciun compromis în acest sens, deoarece reducerea numărului de personal din forțele armate, limitarea finanțării forțelor armate sau eliminarea unei părți din armament ar fi o condamnare la moarte pentru Ucraina, deoarece ar contribui și ar încuraja viitoare agresiuni din partea Rusiei”, a spus el.

Kievul sub bombe

Criza care divizează aliații occidentali ai Ucrainei vine într-un moment în care războiul continuă cu furie, iar Kievul este sub asaltul dezlănțuit al Rusiei.

Vladimir Putin împinge Kievul către o „catastrofă umanitară”, a avertizat primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, după ce atacurile masive de noapte ale Rusiei au întrerupt marți alimentarea cu energie electrică, încălzire și apă pentru jumătate din oraș.

El a sfătuit locuitorii să „plece dacă pot”, în timp ce echipele de urgență se chinuiau să restabilească alimentarea cu energie electrică în Kievul acoperit de zăpadă.

În discuția cu HotNews, Kraiev a descris situația din capitala ucraineană. 

El a spus că în apartamentul său are încălzire în bucătărie, dar în sufragerie nu are căldură așa cum ar trebui. Este lumină câteva ore pe zi, cu întreruperi care durează șase, șapte, uneori opt ore. Imediat după atac, energia electrică a fost întreruptă 38 de ore în Kiev, în special pe malul stâng, a explicat analistul ucrainean.

„Sunt multe probleme. Temperaturile au fost în jur de minus 20, minus 22 în ultima săptămână, iar acum vremea se îmbunătățește ușor. Temperaturile sunt în jur de minus 10, minus 13, și va fi mai cald începând de săptămâna viitoare, dar totuși rezistăm cu tărie”, a asigurat el.

„Dacă rușii au încercat să ne convingă să acceptăm orice fel de acord în loc să continuăm să luptăm, au eșuat. Încă luptăm și suntem pregătiți să luptăm în continuare. Chiar și potrivit cercetărilor sociale, deși ucrainenii susțin în mare parte negocierile, ei nu susțin negocierile cu orice preț”, a adăugat Kraiev.