Munițiile cu dispersie au provocat peste 1.200 de victime civile în Ucraina de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, în februarie 2022, a anunțat luni un grup internațional de monitorizare, potrivit Reuters. SUA au transferat Ucrainei astfel de muniții cel puțin de șapte ori, iar unele bombe au trecut prin Germania, semnatară a convenției care interzice munițiile cu dispersie, notează grupul, scrie hotnews.ro.

Munițiile cu dispersie, care pot provoca leziuni grave, au continuat să fie utilizate de ambele părți în timpul conflictului, în special de Rusia, acțiuni care au provocat moartea și rănirea a numeroși civili, a transmis Grupul de monitorizare pentru mine terestre și muniții cu dispersie într-un nou raport, dat publicității la Geneva.

„Continuă să existe atacuri care afectează zone civile și clădiri rezidențiale. Atacurile individuale (…) au ucis zeci de civili și au lăsat sute de răniți”, a declarat Michael Hart, specialist în cercetare, membru al acestui grup de monitorizare.

Nici Rusia, nici Ucraina nu sunt părți la convenția din 2008 care interzice munițiile cu dispersie, convenție care are în prezent 112 țări membre.

Munițiile cu dispersie, lansate de la sol sau din aeronave, explodează în aer, împrăștiind bombe mai mici pe o suprafață extinsă.

Supraviețuitorii suferă adesea leziuni grave din cauza exploziilor și arsurilor, care pot duce la necesități medicale pe tot parcursul vieții, iar activiștii sunt îngrijorați în special de bombele neexplodate care rămân pe câmpul de luptă mult timp după încheierea conflictului.

SUA au transferat Ucrainei muniții cu dispersie în cel puțin 7 transporturi

Statele Unite au transferat muniții cu dispersie către Ucraina în cel puțin șapte transporturi separate, în perioada iulie 2023 – octombrie 2024, inclusiv arme care aparent au tranzitat Germania, țară ce este semnatară a convenției, menționează raportul.

Nu au mai existat noi transferuri sub administrația președintelui american Donald Trump, precizează aceeași sursă.

Grupul de monitorizare mai afirmă că retragerea Lituaniei din tratat, în martie 2025, „a stârnit îngrijorări cu privire la erodarea normelor umanitare de dezarmare”. Este prima țară care se retrage din convenție.

„Am văzut deja impactul pe care această decizie l-a avut asupra Tratatului de interzicere a minelor, iar statele ar trebui să fie extrem de prudente în ceea ce privește un efect de domino mai amplu”, a declarat Tamar Gabelnick, directorul Coaliției pentru muniții cu dispersie.

În iunie, Ucraina s-a alăturat unui număr restrâns de țări care și-au anunțat retragerea din Convenția de la Ottawa privind minele terestre, în fața a ceea ce ele numesc amenințări militare crescânde din partea Rusiei.