Planul de pace Trump-Putin înseamnă capitularea Ucrainei. Analiza experților privind consecințele condițiilor impuse de ruși

Cadrul, aprobat de președintele american Donald Trump la începutul acestei săptămâni, include cerințe ca Ucraina să cedeze teritorii, să-și reducă armata și să-și limiteze alianțele — propuneri mult mai radicale decât cele discutate în rundele de negocieri anterioare.

Biroul președintelui Ucrainei a confirmat că președintele Volodimir Zelenski a primit oficial „un proiect de plan care, potrivit părții americane, ar putea revitaliza diplomația”.

Biroul a adăugat că, în zilele următoare, Zelenski intenționează să discute cu Trump opțiunile diplomatice disponibile și elementele cheie necesare pentru a ajunge la pace.

Creierul din spatele planului 

O sursă din cadrul Biroului Președintelui Ucrainei a declarat anterior pentru Kyiv Independent că un nou plan de pace este elaborat de trimisul special al SUA, Steve Witkoff, care a fost în contact cu Kirill Dmitriev, principalul negociator economic al Rusiei și un agent de lungă durată în canalele secrete de comunicare dintre Moscova și Washington.

Un înalt oficial american a declarat pentru Kyiv Independent că Trump a fost informat cu privire la propunere și o susține, afirmând că Witkoff a petrecut ultima lună elaborând în liniște planul. 

Trimisul special a colectat opinii atât de la Kiev, cât și de la Moscova cu privire la condițiile pe care fiecare parte le-ar considera acceptabile pentru a pune capăt războiului, a adăugat oficialul.

Kyiv Independent a aflat din mai multe surse că partenerii europeni nu au fost implicați în elaborarea planului SUA, iar Ucraina însăși a fost exclusă din acest proces.

După întâlnirea cu secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, care se află în vizită la Kiev, Zelenski a declarat că echipele din Ucraina și SUA vor lucra la punctele planului de încheiere a războiului. 

„Suntem pregătiți pentru o muncă constructivă, onestă și eficientă”, a adăugat el. 

The Kyiv Independent a aflat că delegația condusă de militari, după ce va discuta cu înalți oficiali ucraineni, va raporta concluziile sale Casei Albe. Se așteaptă ca delegația să se deplaseze la Moscova pentru a purta discuții cu oficialii ruși. 

Colonelul american Dave Butler a declarat jurnaliștilor din Kiev că Ucraina a acceptat un calendar „agresiv” pentru semnarea acordului de pace, descriind propunerea ca fiind „un plan cuprinzător”.

 „Ritm extraordinar al activității diplomatice” 

Julie S. Davis, însărcinată cu afaceri a SUA în Ucraina, a declarat că, în ultimele 36 de ore, a asistat la un „ritm extraordinar al activității diplomatice”, descriind-o ca fiind cea mai ambițioasă pe care a văzut-o în cei 30 de ani de carieră diplomatică.

Kyiv Independent a aflat de la un înalt oficial american că negocierile sunt tratate ca urgente din cauza înrăutățirii situației energetice din Ucraina. 

Planul prevede ca Ucraina să cedeze întreaga regiune estică Donbas — care cuprinde regiunile Donețk și Luhansk — inclusiv zonele neocupate, pentru a crea o zonă demilitarizată, potrivit Wall Street Journal.

 În timp ce Rusia a ocupat toate satele din regiunea Luhansk, cu excepția câtorva, forțele ucrainene continuă să dețină părți din regiunea Donețk, inclusiv orașele cheie Pokrovsk, Sloviansk și Kramatorsk.

Liderii ucraineni au refuzat anterior să cedeze teritoriile neocupate în niciun caz. Cu toate acestea, președintele rus Vladimir Putin încearcă din nou să obțină pe cale politică ceea ce nu a reușit să obțină pe cale militară.

 „Ucraina nu este doar un teritoriu. Ucraina este poporul.” 

Olena Hubanova, codirectoare a organizației non-profit Helping to Leave, care se ocupă de evacuarea și reintegrarea ucrainenilor strămutați de război, a declarat pentru Kyiv Independent că planul ignoră nevoile persoanelor care s-ar putea afla sub ocupație rusă. 

Mulți locuitori, a spus ea, rămân în casele lor în ciuda atacurilor, deoarece nu își pot imagina viața în altă parte. Hubanova a avertizat că forțarea Ucrainei să abandoneze teritorii ar lăsa civilii în fața unei alegeri imposibile.

„I-am preda inamicului sau le-am spune să plece fără să aibă unde să se ducă, fără bani și fără sprijin”, a spus ea. „Ucraina nu este doar un teritoriu. Ucraina este poporul.”

Planul ar impune, de asemenea, Kievului să-și reducă armata la jumătate, să renunțe la anumite sisteme de armament, să interzică trupelor străine să participe la menținerea păcii în cadrul acordului de încetare a focului și să suspende pentru mai mulți ani eforturile Ucrainei de aderare la NATO. 

În schimb, oficialii americani au declarat pentru publicație că Moscova s-ar angaja să nu atace Ucraina sau alte țări europene și să consacre acest angajament în legislația rusă. 

Putin are un istoric de încălcare a cadrului juridic al Rusiei – mai întâi prin depășirea limitei de două mandate prezidențiale, apoi prin prelungirea mandatelor la șase ani și, în cele din urmă, prin rescrierea Constituției – ceea ce arată de ce codificarea unui astfel de angajament nu poate garanta respectarea acestuia.

Acordul include, de asemenea, ceea ce Telegraph descrie ca un aranjament de „taxă de închiriere”, în care Rusia ar efectua plăți pentru controlul de facto asupra teritoriului Donbas, în timp ce proprietatea legală ar rămâne la Kiev. 

Un înalt oficial american a declarat pentru Kyiv Independent că „nu poți crede tot ce citești în presă”, un comentariu care pune la îndoială dacă unele dintre condițiile raportate se regăsesc efectiv în propunerea de pace a SUA. 

Kyiv Independent că ideea este complet detașată de realitate. 

Propunerea este „absolut fără sens”, a spus el, nu numai pentru că Kievul o consideră total inacceptabilă, ci și pentru că nu are niciun sens strategic pentru Kremlin. 

„Este greu de imaginat că Putin ar fi de acord cu acest lucru – de ce ar fi, dacă a inclus deja aceste teritorii în constituția sa?”, a spus Merezhko, adăugând că raportul pare mai puțin o propunere serioasă și mai mult „o provocare din partea lui Putin”.

 „Ei vor o pace rapidă în detrimentul unei părți, pe care o consideră mai slabă”. 

„Poate că se folosește de Dmitriev și Witkoff pentru a stârni tensiuni în Ucraina, pentru a crea confuzie în rândul aliaților noștri și al Ucrainei însăși și pentru a câștiga timp în vederea evitării (noilor) sancțiuni impuse de Trump”, a afirmat el. 

„Poate că asta se ascunde în spatele tuturor acestor evenimente.” 

Planul mai amplu include, de asemenea, recunoașterea de către SUA și comunitatea internațională a dominației ruse asupra Crimeei și Donbasului – deși Ucraina însăși nu ar fi obligată să recunoască aceste teritorii ca aparținând Rusiei. 

Limba rusă ca limbă oficială

Kievul ar fi, de asemenea, obligat să recunoască limba rusă ca limbă oficială și să elimine restricțiile impuse Bisericii Ortodoxe Ruse, o organizație considerată a fi strâns legată de statul rus și care susține războiul împotriva Ucrainei. 

O sursă din cadrul Biroului Președintelui a declarat anterior pentru Kyiv Independent că sunt decisiv ne entuziaști în privința potențialului plan, menționând că Washingtonul pare să se îndrepte către un cadru aliniat cerințelor Moscovei.

Un oficial american a declarat, de asemenea, pentru Kyiv Independent că se așteaptă ca Rusia să facă concesii ca parte a propunerii, deși nu a specificat ce ar putea implica acestea.

O altă sursă independentă din Kiev, familiarizată cu problema, a declarat că Kremlinul și-a întărit poziția, simțind înrăutățirea situației pe câmpul de luptă din Ucraina și exploatând un scandal major de corupție în care sunt implicați persoane apropiate președintelui Volodimir Zelenski. 

Deputatul ucrainean Yaroslav Yurchyshyn a comparat abordarea SUA cu concesiile impuse Cehoslovaciei în 1938, argumentând că Washingtonul presează victima agresiunii să accepte pierderi teritoriale în schimbul unor „garanții de securitate iluzorii”. 

„Putin va gusta sângele pe buze și va forța mâna” 

„Ei vor o pace rapidă în detrimentul unei părți, pe care o consideră mai slabă”, a declarat el pentru Kyiv Independent.

 „Putin va gusta sângele pe buze și va forța mâna. Prin urmare, este probabil să-și intensifice cererile, profitând de moment.” 

El a adăugat că Zelenski trebuie să ia măsuri decisive pentru a unifica țara, menționând că acest lucru ar necesita „pași foarte maturi”, care, a spus el, nu au fost încă făcuți.

După o călătorie în Turcia, Zelenski a scris pe X că „numai președintele Trump și SUA au suficientă putere pentru ca războiul să se încheie în cele din urmă”, subliniind că Ucraina a susținut „fiecare propunere puternică și echitabilă” capabilă să producă rezultate.

 Europa a semnalat o neliniște crescândă față de planul emergent al SUA. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat că orice încercare de a pune capăt războiului trebuie să implice direct Ucraina și Europa. 

„Nu am auzit de nicio concesie din partea Rusiei. Dacă Rusia ar fi dorit cu adevărat pacea, ar fi putut accepta deja de ceva timp un armistițiu necondiționat”, a afirmat ea. 

În ciuda eforturilor diplomatice reînnoite, poziția de bază a Kievului rămâne fermă: susținută de aliații europeni, Ucraina continuă să insiste asupra unui armistițiu de-a lungul liniei de front existente. 

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat pentru Kyiv Independent că Trump rămâne hotărât să pună capăt războiului și „a devenit frustrat de ambele părți” pentru că refuză să se angajeze într-un acord de pace. 

„Președintele (Trump) și echipa sa nu renunță niciodată, iar Statele Unite lucrează la un plan detaliat și acceptabil pentru ambele părți, pentru a opri uciderile și a crea o pace durabilă și de lungă durată”, a adăugat ea. 

Întrebat despre activitatea diplomatică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pe 20 noiembrie că Moscova rămâne în contact cu Washingtonul, dar a negat că ar fi în curs negocieri sau consultări.

 „În prezent nu au loc astfel de consultări”, a spus el. „Există cu siguranță contacte, dar nu există un proces care ar putea fi numit consultări. Nu se întâmplă acest lucru.”