Cancelarul german Friedrich Merz a propus joi un mecanism prin care Ucrainei să i se împrumute 140 de miliarde de euro din activele rusești înghețate în Occident, dar fără confiscarea acestora, cel puțin nu în mod direct, potrivit unui editorial semnat de Merz în publicația Financial Times și preluat de AFP și Reuters, scrie hotnews.ro.
Conform mecanismului sugerat de Merz și pe care acesta îl va prezenta săptămâna viitoare liderilor europeni la un summit, „o soluție viabilă” ar fi un astfel de împrumut fără dobândă pe care Kievul să-l ramburseze „numai după ce Rusia va fi compensat Ucraina pentru pagubele provocate de război”.
Împrumutul, finanțat din activele rusești înghețate, ar urma conform acestei propuneri să fie inițial garantat de statele UE și apoi prin bugetul multianual al UE începând din 2028.
Ideea cancelarului german nu diferă mult de un plan al Comisiei Europene, care preconizează un împrumut de 200 de miliarde de euro pentru Ucraina finanțat tot din activele rusești înghețate și care ar urma să fie înlocuite cu obligațiuni garantate de statele UE, până când Rusia va plăti Ucrainei reparații de război și i se vor debloca aceste active.
Atât Merz cât și planul Comisiei susțin că nu ar fi vorba despre o confiscare a activelor rusești și pleacă de la convingerea că Rusia va plăti Ucrainei reparații de război. Dar cum este greu de presupus că Rusia, cel puțin sub conducerea lui Vladimir Putin, va accepta vreodată să plătească Ucrainei astfel de compensații, ambele planuri în practică ar echivala cu o confiscare a acestor active, chiar dacă nu într-o formă directă, notează Agerpres.
În urma invaziei ruse în Ucraina, statele UE împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a înghețat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare și sume cash, iar casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active.
Dobânzile generate de aceste active au fost deja folosite pentru finanțarea unor ajutoare militare destinate Ucrainei. Dar confiscarea lor, deși dorită de numeroși politicieni occidentali, a fost cel puțin până în prezent evitată, date fiind numeroasele obstacole de natură juridică, geopolitică și financiară, cum ar fi de pildă riscul de a tulbura piețele financiare internaționale și de slăbire a monedei euro, plus că Moscova, care a descris înghețarea activelor sale drept un „furt”, a amenințat cu represalii dacă o asemenea idee va fi pusă în practică.