Suspendarea pe o perioadă scurtă a ajutorului militar acordat Ucrainei de către administrația Trump a scos la iveală vulnerabilități critice în infrastructura de apărare a Europei. Ar putea însă Europa să umple golul dacă ajutorul SUA ar fi oprit permanent? se întreabă Euromaidan Press, într-o analiză, scrie adevarul.ro.

În ciuda declarației inițiale a Casei Albe că este vorba doar despre o pauză, această oprire temporară a lăsat UE în postura să fie principalul furnizor de echipament militar al Ucrainei, în timp ce Europa lucrează la dezvoltarea propriei puteri militare.

Pauza de trei săptămâni a servit ca un avertisment dur cu privire la ce este în joc dacă sprijinul SUA ar fi din nou întrerupt.

Lipsa ajutorului militar al SUA ar fi resimțit pe mai multe paliere, se arată în analiza Euromaidan Press.

Povara financiară

UE a furnizat 50 de miliarde de dolari în sprijin militar iar SUA au furnizat peste 65 de miliarde de dolari de la invazia rusă din februarie 2022. Astfel, dacă asistența militară s-ar opri, UE ar trebui să-și dubleze probabil cheltuielile actuale pe termen lung.

Având în vedere fragmentarea UE și baza industrială semnificativ mai slabă, înlocuirea ajutorului ar reprezinta mai mult decât o provocare bugetară. Pentru a compensa, Europa ar putea fi nevoită să caute dincolo de granițele sale pentru a satisface nevoile armatei ucrainene.

Forța surprinzătoare ascunsă la vedere

SUA au fost cel mai mare furnizor de vehicule de luptă pentru infanterie (IFV), obuze, sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) și transportoare blindate de personal (APC), potrivit Institutului Kiel.

Cu toate acestea, o analiză mai amplă a capacităţilor NATO revelează că SUA ar putea să nu fie realmente indispensabile.

Potrivit Institutului Internațional de Studii Strategice, țările NATO, dintre care multe au susținut eforturile Ucrainei, dețin un inventar semnificativ mai mare de echipamente militare terestre decât SUA. Acest inventar include tancuri, APC-uri, IFV-uri și artilerie, stocurile de vehicule de infanterie și artilerie autopropulsată depășind stocurile americane într-o proporție de 2.2:1 și, respectiv, 3.5:1.

Problema este că o mare parte din acest echipament este rezervată strategiilor defensive NATO și nu poate fi alocată  Ucrainei fără o capacitate importantă de a-l înlocui.

Puzzle-ul de sustenabilitate pe care toată lumea încearcă să-l rezolve

Înlocuirea acestor stocuri în scădere a devenit o prioritate pentru mulți dintre susținătorii Ucrainei.

În martie 2024, UE a alocat 500 de milioane de euro Actului de sprijinire a producției de muniție, implementat pentru a crește producția de muniție pentru UE și Ucraina. În plus, UE a propus un plan de apărare de 800 de miliarde EUR pentru a îmbunătăți capacitățile militare ale țărilor membre.

Deși aceste măsuri arată că UE se angajează să consolideze apărarea și autosuficiența, termenul de implementare și impactul asupra capacității de producție rămân incerte. 

Probleme sistemice în cadrul apărării UE

Aceste obstacole provin din guvernanța istoric slabă manifestată de UE, în care statele membre nu dispun de mecanismele politice necesare pentru a se angaja în mod eficient în investiții comune în cadrul industriei de apărare. Această slăbiciune duce la fragmentare, companiile concentrându-se în primul rând pe nevoile țării lor.

Consecința: companii ce produc în cantități mici produse similare.

Consolidarea acestor companii ar putea crește capacitățile lor de producție și ar putea preveni coșmarul logistic cu care se confruntă Ucraina acum, în sensul în care trebuie să gestioneze o gamă largă de sisteme diferite care servesc aceluiași scop.

În al doilea rând, UE se bazează în mare măsură pe sistemele americane testate în luptă. În timp ce aceste sisteme își îmbunătățesc apărarea, dependența de furnizorii externi subminează capacitățile interne de producție și inovația.

Termenii scriși mărunt care ar putea împiedica armele să ajungă în Ucraina

Aceste provocări sistemice sunt exacerbate de obstacolele de reglementare, în special cele care decurg din controlul SUA asupra anumitor sisteme și tehnologii de arme. Reglementările internaționale privind traficul de arme (ITAR) creează bariere suplimentare pentru UE atunci când acordă ajutor militar Ucrainei.

Un exemplu grăitor sunt avioanele F16, pe care se bazează țările UE, dar care poate fi transferat în Ucraina numai cu permisiunea explicită a SUA. Acest lucru se aplică oricărui echipament cu componente americane, cum ar fi avionul suedez Gripen al cărui motor e fabricat de General Electric.

Problema sistemelor de apărare antiaeriană

Posibilitatea ca ITAR să aibă un impact semnificativ asupra capacității UE de a oferi ajutor Ucrainei evidențiază o slăbiciune majoră în strategia defensivă a Europei. Lipsa capacității de producție și a inovării în cadrul UE a conferit avantaj sistemelor de arme americane.

Acest avantaj devine evident când facem comparație între bateriile Patriot și sistemul de rachete SAMP/T dezvoltat în comun de Franța și Italia.

SAMP/T are unele avantaje în raport cu Patriot, precum o gamă de interceptare suplimentară, costuri de producție mai mici și capacitatea de a urmări mai multe amenințări, însă la o privire mai profundă se pot vedea și dezavantajele.

SAMP/T este proiectat pentru a face față amenințărilor din partea aeronavelor și rachetelor balistice. Îi lipsește însă capacitatea de a viza dronele și rachetele de croazieră, care s-au dovedit a fi probleme serioase pentru Ucraina. În plus, trebuie ținut cont de disponibilitate: în prezent, există 30 de sisteme Patriot în UE, în timp ce există doar 15 sisteme SAMP/T active.

În timp ce este dificil de estimat cât ar dura pentru a produce mai multe sisteme SAMP/T, în ce privește Patriot, președintele Raytheon al sistemelor de apărare terestră și aeriană a declarat pentru Politico: „Ne ia 12 luni să construim un radar Patriot, dar avem nevoie de 24 de luni să obținem toate piesele.”

Rachetele care au schimbat războiul din Ucraina ar putea deveni indisponibile

Apărarea aeriană nu este singurul domeniu în care se evidențiază decalajul dintre tehnologia UE și cea a SUA. După cum s-a văzut pe linia frontului, artileria, în special sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) cu rază lungă de acțiune, au jucat un rol cheie în succesele ucrainene, cum ar fi eliberarea orașului Herson în 2022.

În prezent, principalul MLRS din arsenalul Ucrainei (și chiar al UE) capabil de astfel de lovituri la distanță lungă este HIMARS și M270 fabricate în SUA. Capacitatea lor de a purta muniții ghidate le diferențiază de alte sisteme.

Racheta GMLRS este principala muniție ghidată a NATO, permițând HIMARS să lanseze până la 6 rachete cu focoase convenționale și cu fragmentație la 70 km.

Aceste rachete ghidate au avut efecte devastatoare asupra logisticii, centrelor de comandă și bazelor aeriene ruse.

Pe de altă parte, Ucraina a devenit mai puțin dependentă de aceste sisteme pentru lovituri în profunzime, pe măsură ce câmpul de luptă a evoluat, folosind din ce în ce mai mult drone pentru astfel de misiuni.

Comandanții ucraineni au susținut că 70-80% dintre aceste lovituri au succes, însă dezavantajele nu trebuie ignorate: De pildă, dronele nu pot penetra adăposturile și buncărele întărite. În plus, în timp ce viteza mai mică a dronei o poate ajuta să se ferească de radare, acest aspect, de asemenea, țintei suficient timp pentru a se pregăti pentru atac și a evacua bunurile importante.

Ochii pe cer suplimentari

Pentru ca GMLRS și dronele să fie utilizate cu cel mai mare folos, țintele trebuie mai întâi identificate.

În timp ce Ucraina poate desfășura informații, supraveghere și recunoaștere (ISR) cu sisteme aeriene și incursiuni terestre, cea mai eficientă modalitate de a viza ținte este prin rețelele de sateliti ISR ​​– unde SUA aproape că dețin monopol.

În prezent, se știe că SUA operează 247 de sateliți militari, pe un distant loc doi aflându-se Franța, cu doar 17 sateliți cunoscuți. Pierderea accesului la această rețea de informații a fost în detrimentul Ucrainei, care nu a mai avut o imagine clară a câmpului de luptă, și nici avertismentul prealabil privind lansările de rachete, informații oferite de sateliți.

Ajutorul de acasă

Ucraina a acordat prioritate cheltuielilor pentru apărare, cu un buget de apărare estimat de 50 de miliarde de dolari în 2025 și eforturi continue de a extinde producția de arme.

Din 2022, Ucraina a crescut producția de muniție de aproape 25 de ori, producând 2,5 milioane de obuze de muniție cu foc indirect în 2024. Mai mult Ucraina și-a depășit obiectivul de a produce 10.000 de drone cu rază medie de acțiune, 1.000 de drone cu rază lungă de acțiune și 1 milion de drone FPV.

Această infrastructură de producție include companii interne și străine, aducând Ucrainei aproape 650 de contractori de apărare care operează în interiorul granițelor sale. Această industrie internă explică declarația premierului Șmihal : „Armata noastră și guvernul au capacitățile, instrumentele pentru a menține situația în prima linie”.

În ciuda creșterii producției, capacitatea internă a Ucrainei nu va putea suplimenta pierderea tehnologiilor avansate oferite de SUA în deceniile următoare. Totuși Ucraina a dovedit creativitate în a inventa modalități noi și uneori neconvenționale de a se apăra.

S-a văzut cu drona Sea Baby, care a provocat pagube flotei ruse de la Marea Neagră, precum și cu utilizarea pe scară largă a dronelor FPV pentru a distruge amenințările terestre. Competența Ucrainei în privința tehnologiilor și tacticilor dronelor va deveni o cârjă pe care trebuie să se sprijine mai mult în absența ajutorului SUA. Potrivit lui Mikola Bielieskov de la „Come Back Alive”, dronele FPV reprezintă acum 70% din loviturile împotriva trupelor inamice pe distanța 20-30 km.

Potențială numărătoare inversă

Pe termen scurt, este evident că UE nu poate compensa pe deplin pierderea resurselor și a informațiilor americane pe câmpul de luptă. În timp ce Europa poate oferi un număr mai mare de echipamente la sol, aceasta nu este însă cea mai presantă nevoie a Ucrainei.

Potrivit lui Bielieskov, „Ucraina are 3-6 luni de aprovizionare datorită pachetelor finale de ajutor ale lui Biden, dar după aceea, aspectele dure vor fi apărarea aeriană/rachetele, mai degrabă decât lupta din prima linie”. 

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  găsiți imaginile, dar și știrile momentului din Moldova și din întreaga lume! Fii reporter Pro TV. Dacă ai surprins imagini care pot deveni o știre, ni le poți trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.