Bombardamentele rusești constante asupra orașelor ucrainene transformă nopțile în perioade de teroare, afectând profund starea psihică și fizică a populației civile. Lipsa somnului, stresul cronic și epuizarea generalizată devin, treptat, arme de temut în acest conflict de durată, scrie The Washington Post, potrivit adevarul.ro.

De la începutul verii 2025, Federația Rusă a declanșat o nouă campanie aeriană intensificată împotriva Ucrainei, cu un număr fără precedent de drone lansate simultan — între 200 și 400 pe noapte — care vizează atât zone rezidențiale, cât și infrastructuri critice din orașe precum Kiev, Harkov sau Dnipro.

Sirenele antiaeriene, zgomotul motoarelor de drone și explozia obuzelor țin oamenii în stare de alertă continuă. Mulți nu reușesc să doarmă deloc, nopțile fiind marcate de frică, incertitudine și suprasolicitare emoțională.

„În timpul atacurilor e imposibil să închizi ochii. Iar ziua devine o luptă cu iritarea și lipsa de concentrare”, spune Ilona Kovalenko, antreprenoare din Kiev. „Ne simțim pur și simplu goliți de energie”, adaugă Valeria Lohancenkova, baristă în capitală.

Pe străzile Kievului, efectele sunt vizibile: oameni cu cearcăne adânci, pași grei, priviri pierdute — un amestec de oboseală și resemnare, dar și o voință de supraviețuire.

Efectele pe termen lung

Potrivit datelor medicale, consecințele lipsei acute de somn devin tot mai alarmante. La clinica Universum din Kiev, numărul pacienților cu insomnie severă s-a triplat începând din luna iunie, în contextul intensificării atacurilor.

Medicii atrag atenția asupra efectelor pe termen lung: tulburări de dispoziție, migrene, pierderi de memorie, hipertensiune și dezechilibre hormonale. Copiii sunt, însă, printre cei mai vulnerabili.

La spitalul pediatric Ohmatdit din Kiev — grav afectat de un atac cu rachete în iulie 2024 — specialiștii din laboratorul de somn au observat o creștere semnificativă a anxietății infantile, însoțită de simptome asociate tulburării de deficit de atenție cu sau fără hiperactivitate (ADHD).

Mulți dintre acești copii își petrec nopțile în adăposturi subterane, treziți brusc de sirene sau explozii. Frica, nesiguranța și expunerea repetată la stres îi afectează profund.

Refugiu temporar sau umor negru

În căutarea unei alinări temporare, unii ucraineni aleg să părăsească orașele și să se retragă în zone rurale mai puțin vizate. Cei care rămân încearcă să facă față situației prin umor negru, devenit un mecanism colectiv de apărare.

„Nu merg în adăpostul subteran pentru că prefer să dorm decât să trăiesc”, scria recent un utilizator pe rețelele sociale — o frază care reflectă disperarea, dar și oboseala psihică acumulată.

Pe măsură ce conflictul continuă, iar atacurile se intensifică, tot mai mulți ucraineni trăiesc nu doar cu pericolul constant al bombardamentelor, ci și cu o luptă nevăzută, dar profundă: pierderea somnului și, odată cu el, a echilibrului interior.