Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a reacționat cu reținere la întrebările privind planul de pace propus de SUA, observând, potrivit agenției publice rusești Tass, că nu e clar dacă Kievul este dispus să discute pe tema propunerilor, scrie hotnews.ro.
Moscova nu a primit încă informații despre acordul lui Volodimir Zelenski de a negocia planul de pace al președintelui american Donald Trump.
Tass scrie că secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, i-a transmis acest lucru jurnalistului rus Alexander Iunașev.
„Peskov mi-a spus că Moscova nu a fost încă informată despre acordul lui Zelenski de a negocia planul de pace al lui Trump”, a scris jurnalistul pe canalul său Telegram.
Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski a anunţat joi seară că a avut o discuţie serioasă cu înalţi oficiali americani care şi-au prezentat propunerile – „punctele unui plan pentru a pune capăt războiului – viziunea lor“, el subliniind că Ucraina vrea o pace demnă, cu termeni care îi respectă independenţa şi suveranitatea.
„Am prezentat principiile noastre-cheie. Şi am convenit că echipele noastre vor lucra pe baza acestor propuneri pentru a ne asigura că totul este autentic. Nu vom face declaraţii dure. Şi suntem pregătiţi pentru o muncă clară şi onestă – Ucraina, Statele Unite şi prietenii şi partenerii noştri din Europa şi din întreaga lume”, a mai afirmat Zelenski.
El a menţionat că zilele acestea au loc multe discuţii cu lideri europeni şi le-a mulţumit tuturor prietenilor Ucrainei pentru sprijinul lor.
„Mă aştept să vorbesc cu preşedintele Trump în zilele următoare. Suntem pe deplin conştienţi că forţa Americii şi sprijinul Americii pot într-adevăr aduce pacea mai aproape şi nu vrem să pierdem acest lucru”, a spus liderul de la Kiev.
„Suntem, de asemenea, conştienţi că Rusia nu are nicio dorinţă reală de pace – altfel nu ar fi început acest război. Există multe evaluări – pe deplin juste – că pe parcursul acestui an, Rusia a încercat să facă doar un singur lucru: să întârzie sancţiunile şi să câştige mai mult timp pentru războiul ei. Statele Unite au puterea de a se asigura că disponibilitatea Rusiei de a pune capăt războiului devine în sfârşit una serioasă”, a mai precizat liderul de la Kiev.
Ce prevede planul de pace propus de SUA
Mai multe publicații, printre care Axios, AFP și The Telegraph au dezvăluit ce propune planul în 28 de puncte propus de echipa preşedintelui american Donald Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Dacă ar fi implementat, acordul ar obliga Ucraina să accepte reducerea armatei sale la 600.000 de militari, o interdicţie de a adera la NATO sau de a deţine rachete cu rază lungă de acţiune, precum şi organizarea de alegeri în termen de 100 de zile.
Crimeea, Luhansk şi Doneţk ar fi recunoscute drept „de facto ruseşti” în documentul neconfirmat, în timp ce regiunile Herson şi Zaporojie ar rămâne îngheţate de-a lungul liniei de contact. Kievului i s-ar interzice să folosească forţa militară pentru a recuceri teritoriile ocupate.
Washingtonul şi Moscova şi-ar aprofunda cooperarea economică pe termen lung „în domeniile energiei, resurselor naturale, infrastructurii, inteligenţei artificiale, centrelor de date, proiectelor de extracţie a metalelor rare din Arctica şi în alte oportunităţi corporative reciproc avantajoase.”
Documentul menţionat afirmă că întărirea relaţiilor dintre Washington şi Moscova în acest mod ar „crea un stimulent puternic pentru a nu reveni la conflict.”
De fapt, susţine documentul, Rusia ar consfinţi în legislaţia sa o „politică de neagresiune faţă de Europa şi Ucraina.”
Rusia ar fi invitată să se alăture din nou grupului G8 şi reintegrată în economia globală, cu sancţiunile ridicate „în etape” şi „de la caz la caz”.
Documentul neconfirmat afirmă că „se aşteaptă” ca Rusia să nu mai facă pași pentru a invada ţări vecine, în timp ce NATO ar opri extinderea. Avioane străine ar fi staţionate în Polonia, relatează Kyiv Post.
Ucraina ar primi „garanţii de securitate fiabile” din partea Statelor Unite, dar le-ar pierde în cazul oricărei încălcări a regulilor, iar SUA ar primi „compensaţii” pentru garanţiile oferite.
Dacă Rusia ar invada din nou Ucraina, „pe lângă un răspuns militar decisiv şi coordonat, toate sancţiunile globale ar fi reintroduse, recunoaşterea noului teritoriu şi toate celelalte beneficii ale acestui acord ar fi revocate.”
Ucraina ar avea, de asemenea, permisiunea de a deveni membră a UE şi ar primi „acces preferenţial pe termen scurt la piaţa europeană în perioada în care această chestiune este analizată”. Ar primi un „pachet global puternic de măsuri” pentru a se reconstrui.
Statele Unite şi Rusia ar prelungi valabilitatea tratatelor privind armele nucleare, inclusiv START I, în timp ce Ucraina ar accepta să fie un stat non-nuclear.
Centrala Nucleară Zaporojie ar fi repornită sub supravegherea AIEA, iar toată energia electrică produsă ar fi distribuită în proporţie de 50%-50% între Rusia şi Ucraina.
Toate părţile implicate în conflict ar „primi amnistie totală pentru acţiunile lor din timpul războiului şi ar fi de acord să nu facă nicio pretenţie şi să nu ia în considerare nicio plângere în viitor”, se arată în documentul raportat.
Implementarea tuturor celor 28 de puncte va fi „monitorizată şi garantată” de un Consiliu al Păcii condus de Trump, orice încălcare atrăgând sancţiuni şi alte penalităţi.

