Oficialii de la Kremlin au recunoscut public că Rusia urmărește „distrugerea completă” a Ucrainei, indicând lipsa de interes a Moscovei față de negocierile de pace de bună-credință și față de o rezolvare a războiului în viitorul apropiat, scrie Institutul pentru Studierea Războiului din SUA în ultima sa evaluare privind conflictul din Ucraina, potrivit hotnews.ro.
Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat marți, într-o serie de mesaje distribuite pe canalele sale de Telegram în limba rusă și engleză, că Rusia are nevoie ca negocierile de la Istanbul să ducă la „victoria rapidă [în Ucraina] și distrugerea completă” a guvernului ucrainean, și nu la o „pace de compromis în baza unor termeni iluzorii, impuși de alții”.
Medvedev a afirmat că memorandumul Rusiei din 2 iunie de la Istanbul este în concordanță cu aceste obiective și a amenințat că Rusia va „arunca totul în aer” și va „face să dispară” pe oricine i se opune, ca reacție la atacurile ucrainene cu drone de rază lungă din 1 iunie asupra bazelor aeriene care găzduiesc bombardierele strategice ale țării.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat tot pe 3 iunie că memorandumul de la Istanbul urmărește „eliminarea cauzelor profunde” ale războiului din Ucraina și că nu ar trebui să se aștepte „decizii imediate” în urma discuțiilor din Turcia.
Peskov a declarat că președintele rus Vladimir Putin este interesat de o viitoare întâlnire trilaterală cu președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar că liderul de la Kremlin dorește ca această întâlnire să aibă loc doar după ce „toate detaliile tehnice” vor fi clarificate în cadrul unui viitor armistițiu sau acord de pace pe termen lung.
Rușii, avertizați să nu se aștepte la rezultate de la negocierile de pace
Mass-media de stat rusă i-a avertizat anterior pe cetățenii ruși să nu aștepte rezultate semnificative din negocierile în curs dintre Ucraina și Rusia, „deși oficialii ruși continuă să proiecteze fals ideea unui interes real față de negocierile de pace în fața oficialilor americani și occidentali”, subliniază ISW.
Oficialii ruși au participat recent la o serie de întâlniri bilaterale cu Statele Unite, în cadrul eforturilor americane de a media încheierea războiului din Ucraina, dar aceștia nu au dat niciun semn de disponibilitate de a face compromisuri privind cerințele lor de lungă durată pentru instaurarea păcii.
Institutul pentru Studiul Războiului a menționat pe 2 iunie că memorandumul Rusiei de la Istanbul reflectă cerințele publice formulate de Kremlin de-a lungul timpului, prin care se solicită Ucrainei concesii teritoriale și politice majore, fără ca Rusia să ofere nimic în schimb.
ISW continuă să aprecieze că Rusia rămâne angajată în urmărirea unor cereri care echivalează cu o capitulare totală a Ucrainei și că va continua să urmărească acest obiectiv atâta timp cât Putin crede că Rusia poate învinge militar Ucraina.
Rusia continuă să producă rachete în cantități mari
Rusia continuă să producă și să stocheze rachete și drone pentru a ataca Ucraina, demonstrând angajamentul constant al Moscovei de a câștiga războiul prin mijloace militare.
Publicația ucraineană New Voice (NV) a relatat pe 3 iunie, citând Direcția Principală de Informații Militare a Ucrainei (GUR), că forțele ruse aveau stocate, la jumătatea lunii mai 2025, peste 13.000 de rachete balistice, de croazieră și de alt tip, inclusiv: aproape 600 de rachete balistice Iskander-M, peste 100 de rachete balistice hipersonice Kinzhal, aproape 300 de rachete de croazieră Kh-101, peste 400 de rachete Kalibr, până la 300 de rachete Kh-22/32, aproximativ 700 de rachete de croazieră Oniks și rachete antinavă Zirkon, aproximativ 60 de rachete balistice KN-23 produse în Coreea de Nord și aproximativ 11.000 de rachete de apărare aeriană S-300/400.
NV a mai scris că GUR estimează că Rusia poate produce aproximativ 150–200 de rachete pe lună, inclusiv: 60–70 de Iskander-M, 10–15 Kinzhal, 20–30 Kh-101, 25–30 Kalibr, până la 10 Kh-32 și un total de 20–30 de rachete Oniks și Zirkon.
Atacul asupra bazelor aeriene rusești a diminuat capacitatea ofensivă a Moscovei
Rusia lansase, înainte de 1 iunie, atacuri cu pachete tot mai mari de rachete împotriva Ucrainei, iar atacurile Ucrainei din 1 iunie, care au vizat aerodromuri și bombardiere rusești, vor reduce capacitatea Rusiei de a mai desfășura atacuri masive cu rachete de croazieră lansate din aer, potrivit ISW.
Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, Iuri Ihnat, a declarat pentru Ukrainska Pravda că loviturile din 1 iunie nu au distrus toate bombardierele strategice ale Rusiei și că aceasta mai are încă posibilitatea de a lansa rachete asupra Ucrainei de pe astfel de platforme.
Ihnat a menționat că aproximativ jumătate dintre dronele de atac rusești cu rază lungă lansate asupra Ucrainei sunt momeală, iar cealaltă jumătate sunt drone reale de tip Shahed. Dronele Shahed au dominat de mult timp atacurile aeriene ale Rusiei, iar în ultima vreme forțele ruse folosesc mai multe rachete balistice lansate de la sol decât rachete de croazieră lansate din aer.
ISW continuă să evalueze că eforturile Rusiei de a-și intensifica producția internă de drone și rachete, precum și adaptarea în desfășurare a compoziției pachetelor de atac, fac probabil parte dintr-o strategie mai amplă de pregătire pentru un război de lungă durată în Ucraina și, posibil, pentru un viitor conflict cu NATO.