Cazul de corupție care a lovit guvernul de la Kiev, implicând apropiați ai președintelui Volodimir Zelenski, îl vulnerabilizează pe liderul ucrainean și afectează efortul de război al țării, scriu The Economist și Financial Times. Zelenski se confruntă cu cea mai gravă criză din mandatul său, după ce ancheta a șocat opinia publică, iar presiunea asupra liderul ucrainean a crescut. Într-o țară aflată în plin război, scandalul ridică întrebări serioase despre loialitatea și integritatea unor figuri-cheie din cercurile de putere, iar consecințele politice riscă să fie explozive.  

Valeria Creciun

Scandalul uriaș de corupție lovește în plin guvernul de la Kiev și zguduie cercul apropiat al președintelui Volodimir Zelenski. Se întâmplă după ce Biroul Național Anticorupție al Ucrainei a scos la iveală schema complexă prin care cel puțin o sută de milioane de dolari ar fi fost deturnați din fondurile companiei nucleare de stat, Energoatom, prin mită, comisioane ilegale și contracte trucate.  

 „O companie strategică cu venituri de peste 200 de miliarde de grivne nu era condusă de stat sau de conducerea oficială, ci de o persoană din exterior, fără funcție formală, care acționa ca „manager din umbră”.

Descinderile procurorilor au scos la suprafață detalii care au șocat opinia publică. Anchetatorii au găsit saci cu bani și o toaletă placată cu aur, într-un apartament care aparține omului de afaceri Timur Mindici — un apropiat al președintelui Zelenski, acuzat că ar fi coordonat schema ilegală.

Potrivit documentelor analizate de Financial Times, o parte din banii furați ar fi ajuns în Rusia, iar alte sume ar fi fost investite în vile de lux ridicate lângă Kiev, presupus destinate unor foști oficiali de rang înalt. În înregistrările secrete folosite de procurori apar porecle conspirative precum „Carlson”, „Ceghevara” sau „Profesorul”, sub care ar fi acționat membrii grupării pentru a-și ascunde identitatea.

„-Păi trebuie 300 să îi dăm lui Cighevara.
-Nu uita și de pachetul pentru Vica.”

Reacțiile au fost explozive. The Economist notează că mulți ucraineni au fost revoltați de cinismul acestor dezvăluiri, în timp ce milioane de oameni trăiesc fără electricitate, iar soldații de pe front se confruntă zilnic cu ofensiva rusă. Un oficial din serviciile secrete, citat de aceeași publicație, a descris cazul drept „o bombă atomică politică”.

Roman ROMANIUK, ANALIST POLITIC AL PUBLICAȚIEI UKRAINSKAIA PRAVDA: „Toți erau șocați de amploarea cazului. Să treacă 100 de milioane de dolari printr-un back-office — este enorm. Pentru asemenea sume, delegații parlamentare trebuie să călătorească luni de zile pentru a negocia ajutoare externe. Iar aici, zece oameni pur și simplu furau asemenea fonduri.”

Mai grav este că tensiunile nu se opresc la inculpați. Jurnaliștii de la The Economist scriu că biroul prezidențial ar fi încercat, în vară, să limiteze puterile agențiilor anticorupție. Măsura a fost retrasă rapid după proteste publice masive, însă presiunile asupra procurorilor ar fi continuat, iar detectivii au relatat că au fost urmăriți, intimidați și spionați chiar de cei anchetați.

Roman ROMANIUK, ANALIST POLITIC AL PUBLICAȚIEI UKRAINSKAIA PRAVDA: „Un oficial influent, dar sub anonimat, ne-a spus: „Toți înțeleg că operațiunea MIDAS a avut loc acum și în această formă doar din cauza atacului pe care puterea l-a declanșat în iulie asupra infrastructurii anticorupție. Dacă atunci — adică autoritățile — nu ar fi atacat NABU și SAP atunci nimeni nu ar fi transformat operațiunea într-un asemenea „serial”. Ar fi ieșit la iveală peste un an sau un an și jumătate, mult mai liniștit. Cineva ar fi fost demis, cineva condamnat discret, și cu asta basta.”

Acum consecințele politice pot fi uriașe. Financial Times avertizează că scandalul lovește în cel mai vulnerabil punct al Ucrainei: încrederea externă. Țara are nevoie de aproximativ 100 de miliarde de dolari pe an pentru a-și continua apărarea, iar dezvăluirile riscă să alimenteze vocile din Occident care cer reducerea sprijinului. În interior, presiunea este la fel de mare. Numeroși analiști îl îndeamnă acum pe președintele Zelenski să-și îndepărteze colaboratorii compromiși pentru a-și salva mandatul. Iar The Economist citează un oficial ucrainean care spune că Zelenski se apropie de „ziua judecății”. 
De asemenea, potrivit presei, unul dintre cei vizați ar putea fi Andrii Iermak, șeful de cabinet al președintelui, care și-a aliniat atât prietenii, cât și dușmanii, monopolizând puterea și accesul la președinte. El nu a fost acuzat de nicio implicare în schema de corupție. Dar, în calitate de arhitect al sistemului Zelenski, este vulnerabil din cauza amplorii scandalului.

Roman ROMANIUK, ANALIST POLITIC AL PUBLICAȚIEI UKRAINSKAIA PRAVDA: „Mai mult, figura lui Iermak a început să dezbine puterea.”

Zelenski nu are la îndemână soluții ușoare. Anchetatorii anticorupție și guvernul său se află pe o traiectorie de coliziune cel puțin de la încercarea de a limita puterile agențiilor în iulie. Acum, că ancheta este publică, unii dintre acuzați ar putea încheia înțelegeri cu autoritățile, dezvăluind informații și mai compromițătoare. Unii doresc o resetare completă a guvernului. Alții văd o oportunitate pentru președinte de a se elibera de oficialii pe care îi descriu drept balast.