Fără o strategie proprie clară pentru încheierea războiului, liderii europeni sunt îngrijorați acum că președintele Donald Trump va forța Kievul să accepte condiții care favorizează prea mult Rusia, inclusiv cedarea unor teritorii pe care Moscova nu le controlează, scriu New York Times, Reuters și Financial Times. În Alaska, Putin a cerut Donețkul în întregime, iar Trump i-a transmis această cerere lui Volodimir Zelenski, care a refuzat-o, scrie hotnews.ro.

Europenii și ucrainenii cred că summitul din Alaska nu s-a terminat cu cel mai negru scenariu.

Președintele Donald Trump nu și-a dat acordul ca Ucraina să cedeze Rusiei bucăți de teritoriu, cel puțin nu încă, și nici să limiteze ajutorul european acordat Kievului.

Dar asta nu înseamnă că liderii europeni sunt complet liniștiți.

Din declarații și discuții ulterioare, a reieșit că Trump crede într-adevăr că un tratat de pace poate fi încheiat rapid, atâta timp cât Ucraina acceptă să cedeze mai mult teritoriu în regiunea Donbas.

El pune astfel responsabilitatea pe umerii președintelui Volodimir Zelenski de a accepta acest lucru, au declarat sâmbătă doi oficiali europeni citați de New York Times.

În comentariile de după summit, Trump l-a lăudat pe Vladimir Putin și a observat că Rusia „este o putere foarte mare” – spre deosebire de Ucraina.

„Acum depinde cu adevărat de președintele Zelenski să ducă acest lucru la bun sfârșit”, a adăugat el. „Aș spune, de asemenea, că țările europene trebuie să se implice puțin”, a adăugat liderul de la Casa Albă.

Nu a fost clar dacă el a vrut să spună că europenii ar trebui să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a ajunge la un acord sau că ar trebui să ofere ajutor și garanții suplimentare Kievului.

Zelenski a declarat sâmbătă că a vorbit cu Trump și se va întâlni cu acesta la Washington luni, îndoindu-se că un tratat de pace serios ar putea fi încheiat atât de repede pe cât pare să creadă președintele american.

Problema fundamentală a europenilor

Rezultatul summitului din Alaska relevă o problemă fundamentală pentru europeni. Aceștia nu au o strategie proprie pentru a pune capăt războiului, cu atât mai puțin pentru a învinge Moscova, scrie cotidianul american.

Această critică nu a fost formulată doar de dincolo de Atlantic. Numeroși observatori au subliniat încetineala cu care europenii au acționat și lipsa unui plan concret pentru a pune capăt războiului.

Pentru Trump, războiul din Ucraina este un obstacol în calea relației pe care și-o dorește cu Putin.

Pentru Europa, lucrurile sunt fundamental diferite, iar soarta Ucrainei are o importanță strategică. Dacă Ucraina se prăbușește, liderii europeni anticipează că alte țări ar putea urma și că Rusia va încerca să testeze NATO în următorii ani.

Observatorilor nu le-a scăpa faptul că ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a sosit la hotelul său din Alaska purtând un hanorac cu inscripția URSS.

Putin și-a semnalat în mai multe rânduri nostalgia după imperiul sovietic.

Europenii au nevoie de Trump

Care este însă strategia Europei? În ciuda sprijinului acordat Ucrainei și a mobilizării (lente)a industriei de apărare, europenii nu sunt dispuși să lupte împotriva Rusiei pentru Ucraina.

Vorbind cu New York Times, Anatol Lieven, de la Quincy Institute for Responsible Statecraft, o instituție de cercetare din Washington, a observat că „europenii nu par să aibă o strategie prea bună”.

„Până în acest an, când Trump a început acest proces de pace confuz, ei cereau lucruri care nu se vor întâmpla niciodată, cum ar fi retragerea completă a Rusiei din toate teritoriile ucrainene”, a adăugat expertul.

Acum, urmând exemplul lui Trump, ei au acceptat că, în viitorul previzibil, Rusia va păstra 20% din teritoriul Ucrainei pe care l-a cucerit deja, dar vor ca Moscova să se oprească măcar aici.

Liderii europeni au emis sâmbătă o declarație comună după ce au discutat cu Trump, lăudându-i eforturile, dar fără a-i împărtăși opinia că negocierile de pace sunt preferabile unui armistițiu rapid.

„Europenii cunosc impredictibilitatea lui Trump, lipsa sa de simpatie pentru Europa și Ucraina și afecțiunea sa ciudată pentru Putin”, a observat Michael C. Kimmage, profesor de istorie la Universitatea Catolică din America și autor al cărții „Collisions”, despre originile războiului din Ucraina.

Dar ei au nevoie de Trump, a spus profesorul.

Solicitarea lui Putin

Cancelarul german Friedrich Merz a exprimat sîmbătă o notă de optimism, susținând că Statele Unite sunt gata să participe la garantarea securității Ucrainei, scrie Reuters.

„Vestea bună este că America este gata să participe la astfel de garanții de securitate și nu lasă această sarcină doar în seama europenilor”, a declarat Merz pentru postul public german ZDF, după discuțiile cu Trump.

„Dacă acest lucru va funcționa, va fi mai valoros decât un armistițiu”, a spus el.

Merz a spus că Trump a indicat că Rusia pare dispusă să negocieze pe baza liniilor frontului conflictului, mai degrabă decât pe baza granițelor regiunilor ucrainene pe care le revendică.

„Aceasta este o diferență uriașă, deoarece Rusia revendică teritorii pe care nu le-a ocupat încă”, a spus el.

Alte surse au indicat însă că Putin nu a renunțat la revendicarea întregului Donbas.

Financial Times a scris că liderul de la Kremlin ar fi cerut Ucrainei să se retragă din Donețk, oferind în schimb înghețarea liniilor frontului în Herson și Zaporojie.

Zelenski a spus în mod repetat că această solicitare nu poate fi îndeplinită, deoarece ar însemna abandonarea unor poziții puternic fortificate, care ar oferi Rusiei un avantaj uriaș într-o eventuală viitoare ofensivă.

Trump i-a transmis imediat după summit lui Zelenski solicitarea lui Putin, iar președintele ucrainean a respins-o.

Izolarea Rusiei

Europenii fac în acest timp eforturi pentru a aplica vechea strategie a Războiului Rece, modernizată: izolarea pe termen lung, inclusiv izolarea economică a Rusiei.

Pe termen scurt, însă, multe depind de ajutorul acordat Ucrainei, care duce lipsă de trupe și are moralul în scădere, pentru a construi o linie defensivă capabilă să oprească avansul constant al Rusiei.

Acest lucru, combinat cu presiunea economică și politică pe care numai Statele Unite o pot exercita, l-ar putea convinge pe Putin că a obținut tot ce a putut și că este timpul să pună capăt războiului.

Însă efortul este mai dificil acum, având în vedere că Trump își manifestă sprijinul pentru discursul lui Putin și nu dă semne că ar exercita presiuni asupra acestuia, în ciuda amenințărilor ocazionale în acest sens.

La rândul său, așa cum a făcut din nou în Alaska, Putin continuă să ceară rezolvarea „tuturor cauzelor profunde ale conflictului” – care, în opinia sa, țin de invadarea sferei de influență a Rusiei de către NATO după prăbușirea Uniunii Sovietice.

Singura cale viabilă către succes pentru Ucraina

Pentru Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie Rusia Eurasia, acum în Berlin, singura cale viabilă către succes pentru Ucraina este ca Rusia însăși să înceapă să rămână fără soldați.

„Ucraina poate negocia încet teritoriul pentru a continua să slăbească Rusia, dar asta va dura încă un an sau doi”, a spus el pentru New York Times – atâta timp cât Washingtonul continuă să împărtășească informații operaționale și Ucraina nu se prăbușește din interior.

Chiar și un armistițiu prelungit, ca în Coreea sau Cipru, ar fi mai bun pentru restul Ucrainei decât un acord nefavorabil, a spus Gabuev.

„Astfel, s-ar putea avea o Ucraina suverană și independentă, ancorată în Occident, dar nu în NATO sau în Uniunea Europeană, fără veto din partea Rusiei”, a spus acesta.

Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, a subliniat Gabuev, Europa trebuie să crească presiunea economică asupra Rusiei și să continue să furnizeze Ucrainei cantități mari de arme. Și, a spus el, să-l țină pe Trump de partea sa.