Statele Unite au refuzat să discute garanțiile de securitate pentru Ucraina înainte ca un acord de pace să fie semnat, potrivit unor surse Politico. Deși astăzi trebuia să fie ultima zi pentru semnarea documentului propus de Donald Trump, în ruma discuțiilor termenul a fost prelungit, iar negocierile au prins viteză în ultimele zile. Cu toate acestea, nu există încă un acord final, iar părțile mai au de rezolvat subiecte sensibile.
Negocierile pentru pace au accelerat în ultimele zile, însă drumul spre un acord final rămâne dificil. Atât Donald Trump, cât și Volodimir Zelenski transmit mesaje optimiste, dar diferențele dintre cererile Kievului, poziția Moscovei și rezervele europenilor sunt încă mari. Politico scrie că Washingtonul pune presiune pentru semnarea păcii întâi, iar garanțiile de securitate să fie discutate abia după. Marco Rubio le-ar fi transmis partenerilor europeni că Trump ar oferi protecție pe termen lung Ucrainei — dar nu înainte de un acord cu Rusia. Într-o convorbire confidențială, Rubio ar fi insistat că garanții există, dar se vor negocia după semnare.
Marcin BUZANSKI, ANALIST POLONEZ: „Există și multe alte puncte care trebuie încă finalizate și negociate, mai ales când vine vorba de schimbări teritoriale, de orice fel de concesii teritoriale – unul dintre cele mai dificile capitole.”
Diplomația se mișcă repede, dar răspunsurile rămân neclare. Washingtonul trimite semnale diferite de la o zi la alta, iar Europa nu știe încă dacă garanțiile pentru Ucraina vor veni înainte sau abia după un acord de pace. Planul inițial al SUA prevedea limitarea armatei ucrainene la 600 de mii de militari — măsură care a provocat revoltă la Kiev și în capitalele UE, fiind percepută ca o cedare în fața Rusiei. În paralel, șefa diplomației europene a transmis că Rusia trebuie să taie din bugetul pentru armată.
Kaja KALLAS, ȘEFA DIPLOMAȚIEI EUROPENE: „Dacă vrem să prevenim continuarea acestui război, atunci trebuie să reducem armata Rusiei şi, de asemenea, bugetul său militar.”
După discuțiile de la Geneva, proiectul de pace a fost redus de la 28 la 19 puncte, iar cele mai sensibile teme, frontiere, statut NATO, garanții de securitate, au fost lăsate pentru o eventuală întâlnire directă Trump–Zelenski.
Ivan HORODISKII, ANALIST UCRAINEAN: „Zelenski crede că îi poate explica și îl poate convinge pe președintele Trump că anumite condiții nu sunt acceptabile sau că ele ar trebui interpretate într-un mod cât mai favorabil Ucrainei.”
În paralel, Franța și Marea Britanie coordonează Coaliția celor dispuși, formată din 33 de state, care analizează scenarii de sprijin pentru Kiev, inclusiv trimiterea de trupe europene. Dar, fără o poziție clară a Washingtonului, aceste planuri rămân doar ipotetice. Mai mult, Donald Trump susține că Rusia ar fi început să facă concesii în negocieri, însă detalii concrete nu există încă.
Donald TRUMP, PREȘEDINTELE STATELOR UNITE ALE AMERICII: „Rușii fac concesii, iar concesiile sunt mari: încetează luptele și nu mai cuceresc niciun alt teritoriu. Ucraina se descurcă bine. Cred că sunt destul de mulțumiți de situație. Mi-ar plăcea să văd războiul terminat, nu vom ști încă pentru o perioadă, dar, ei bine, facem progrese.”
Așadar, la o săptămână după scurgerea primei schițe a planului de pace, nu există încă un document final. Garanțiile rămân neclare, iar pozițiile celor implicați continuă să difere. Singurul punct comun: negocierile merg înainte în ritm accelerat, dar drumul spre pace rămâne lung. Săptămâna viitoare sunt așteptate două vizite esențiale — emisarul american Steve Witkoff la Moscova și secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, la Kiev.