Ucrainenii refuză orice concesii teritoriale în fața Rusiei, chiar și în schimbul unui acord de pace, arată reacțiile pe rețelele sociale și un sondaj recent. În ciuda presiunilor internaționale, majoritatea populației rămâne fermă în opoziția față de cedarea de teritorii, potrivit Reuters, scrie digi24.ro

Vitali Kliciko, primar al Kievului, a pătruns luna trecută pe un teren politic riscant: a sugerat într-un interviu că Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze teritorii pentru a încheia lupta împotriva Rusiei. După o avalanșă de comentarii online furioase, el și-a retras afirmațiile, spunând pe Facebook că „cedările teritoriale contravin intereselor noastre naționale și trebuie să luptăm împotriva implementării lor până la capăt”. 

Președintele american Donald Trump și negociatorii săi, în schimb, cred că singura cale de a încheia războiul rus din Ucraina este ca Kievul să recunoască într-o formă oarecare că nu va recupera teritoriile ucrainene pe care trupele Moscovei le-au ocupat după invazie. Însă episodul cu Kliciko, împreună cu sondajele obținute exclusiv de Reuters, arată că, după mai bine de trei ani de război, majoritatea ucrainenilor nu sunt dispuși să cedeze teritorii Rusiei în schimbul unui acord de încetare a focului. 

Cedările teritoriale nu sunt o garanție de pace 

Starea opiniei publice ajută la explicarea faptului că președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care se așteaptă să candideze pentru un nou mandat, a rezistat presiunilor din partea lui Trump de a ceda teritorii în negocierile pentru un armistițiu. Un sondaj realizat de Gradus Research, partajat exclusiv cu Reuters, arată că aproape trei sferturi din populație nu consideră cedările teritoriale drept o modalitate de a încheia războiul. „Majoritatea respondenților cred că scopul principal al Rusiei în război este să stabilească controlul deplin asupra țării noastre”, a spus compania de sondare într-o notă de cercetare.

 „Cedările teritoriale ale Ucrainei nu sunt percepute ca un compromis sau o garanție de pace, dimpotrivă, ele ar putea întări doar agresorul”. Rusia a negat că ar căuta să preia controlul asupra Ucrainei, însă forțele sale s-au îndreptat direct spre Kiev în invazia pe scară largă din 2022, înainte ca trupele ucrainene să le respingă din capitală și să le oprească în prezent în sud și est. 

40% cred că pacea va fi doar temporară 

Sondajul ucrainean realizat în această săptămână a arătat că 40% dintre respondenți consideră că chiar și în cazul unor cedări teritoriale, pacea ar fi doar temporară și nesustenabilă. Alți 31% au crezut că cedările nu ar duce la pace deloc, a adăugat Gradus. Rusia controlează acum de facto aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, inclusiv peninsula Crimeea, pe care a confiscat-o și anexat-o unilateral în 2014, precum și părți mari din patru alte regiuni din estul și sud-estul Ucrainei. 

Potrivit negociatorilor americani, mulți dintre aliații europeni ai Ucrainei și unii ucraineni care vorbesc în privat spun că Ucraina va trebui să recunoască pierderea teritoriului pentru a încheia războiul. Zelenski a recunoscut că Ucraina nu poate recuceri teritoriile prin forță militară, dar a subliniat că cedarea formală a teritoriilor ar contraveni constituției țării. Opoziția față de cedarea de teritorii s-a mai atenuat pe măsură ce războiul s-a prelungit. Datele de la Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) au arătat că în martie aproximativ 39% dintre ucraineni susțineau cedări teritoriale, comparativ cu doar 10% în mai 2022. Totuși, tot în martie, 50% dintre ucraineni au respins ideea de a ceda orice teritoriu Rusiei, o scădere față de 51% în decembrie. Datele de la un alt institut de sondaje - Centrul Razumkov - dintr-un sondaj realizat în perioada februarie-martie arată că aproape 82% dintre respondenți s-au opus oricărei recunoașteri oficiale a teritoriilor ocupate. 

Mulți ucraineni percep cedarea teritoriilor ca o trădare 

„Definiția cedărilor teritoriale pe care mai mult de jumătate din populație ar putea să o accepte cu inima grea este o recunoaștere de facto a ocupației, fără o recunoaștere de jure”, a spus Anton Hrushetskyi de la KIIS, adăugând că țara ar trebui să primească garanții de securitate în schimb. În afară de intervenția scurtă a lui Kliciko, nicio personalitate proeminentă din politica ucraineană sau viața publică nu încearcă să promoveze o discuție națională despre necesitatea de a recunoaște pierderea teritoriului. 

Evhen Mahda, analist politic din Kiev, a spus că este necesar un dialog între conducerea țării și societate despre cedarea de teritorii pentru a asigura o acceptare largă a unui posibil acord. „Din păcate, trebuie să fim realiști”, a spus Mahda, despre termenii unui acord pentru încheierea războiului, în timp ce a subliniat că mulți ucraineni încă percep discuțiile despre un compromis asupra teritoriilor ca o trădare