Președintele Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care Ucraina va părăsi așa-numita Convenție de la Ottawa, un tratat internațional ce interzice utilizarea, depozitarea și producerea minelor antipersonal, au informat autoritățile ucrainene, transmite hotnews.ro.

Potrivit unei știri publicate duminică de publicația Ukrainska Pravda, primarul orașului Lvov, Andrii Sadovîi, și colonelul Roman Kostenko, ofițer al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), au confirmat că președintele Zelenski a semnat un decret pentru a scoate țara invadată de Rusia din Convenția de la Ottawa.

„Tocmai am fost informat că președintele Ucrainei a semnat un decret prin care se promulgă decizia Consiliului de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei de a retrage din Convenția de la Ottawa, tratatul internațional ce interzice utilizarea, stocarea și producția de mine antipersonal”, a scris Kostenko pe contul său de Facebook.

Sadovîi, la rândul său, a subliniat pe Telegram că Ucraina a luat duminică această „decizie dificilă, dar necesară”.

„Rusia lansează sute de mii de soldați împotriva noastră în fiecare zi. Pentru a proteja soldații și orașele noastre, avem dreptul să folosim toate mijloacele de apărare, inclusiv câmpurile de mine”, a scris primarul din Lvov, pentru care ‘securitatea este mai presus de toate’.

El a subliniat că, prin această decizie, Ucraina se alătură țărilor europene care au ieșit recent din acordul internațional privind interzicerea minelor antipersonal, cum ar fi Polonia, Letonia, Estonia și Finlanda.

Finlanda se gândește și ea să iasă din Convenția de la Ottawa

În decembrie anul trecut, Finlanda a anunțat că analizează și ea retragerea din acordul internațional de interzicere a minelor antipersonal din cauza utilizării de către Rusia a unor astfel de arme în Ucraina.

Finlanda a distrus mai mult de 1 milion de mine de teren după ce a devenit ultimul stat UE care a semnat tratatul, ratificat sau la care au aderat peste 160 de țări, dar nu și Rusia.

Finlanda, care are o graniță de 1.300 km cu Rusia, s-a alăturat alianței militare NATO anul trecut într-o schimbare de politică declanșată de războiul din Ucraina, fiind amenințată apoi de Moscova cu „contramăsuri”.

Rusia nu e parte a tratatului, nici SUA

Minele antipersonal sunt concepute pentru a fi ascunse în sol și pentru a se detona atunci când cineva calcă pe ele sau în apropierea lor.

Aceste mine ucid sau mutilează combatanți și civili deopotrivă și adesea rămân îngropate mult timp după încheierea conflictelor, reprezentând un pericol de durată pentru civili.

Rusia nu a aderat niciodată la tratatul de la Ottawa și nu a renunțat niciodată la utilizarea minelor, însă Ucraina este semnatară. Statele Unite sunt singurul stat membru NATO care nu este parte la tratat.

În iunie 2022, la scurt timp după ce Rusia a început invazia pe scară largă a Ucrainei, SUA au declarat că își vor limita utilizarea minelor antipersonal, condamnând utilizarea lor „iresponsabilă” de către Rusia în Ucraina.

În noiembrie 2024, președintele american de atunci, Joe Biden, a aprobat furnizarea de mine antipersonal Ucrainei. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat că decizia a urmat unei schimbări a tacticii Rusiei în Ucraina de a folosi cu „forțe demontate” în loc de trupe mecanizate.

Ucraina, una dintre cele mai minate zone din lume

Serviciul de acțiune privind minele al Națiunilor Unite, sau UNMAS, avertiza în ianuarie că Ucraina este una dintre cele mai contaminate zone cu mine de pe planetă. Potrivit structurii, minele terestre și explozibilii continuă să reprezinte o amenințare gravă pentru civili, să împiedice dezvoltarea agricolă și să facă eforturile de reconstrucție mai periculoase.

Premierul Ucrainei, Denys Shmyhal, anunța în aprilie că autoritățile țării au curățat 35.000 de kilometri pătrați plini de mine, de la începutul războiului lansat de Rusia în februarie 2022 și până în prezent, potrivit TVP World.

„Peste 174.000 de kilometri pătrați de teritoriu au fost afectați de război. Prin urmare, guvernul a identificat deminarea umanitară ca fiind una dintre prioritățile-cheie pentru redresare”, a declarat Shmyhal, care a precizat că teritoriul curățat cuprinde peste 1.000 de hectare de teren agricol.