Ucraina, SUA și Rusia se reunesc în această săptămână în Emiratele Arabe Unite pentru o nouă rundă de negocieri de pace - VDEO

Volodimir ZELENSKI, PREȘEDINTELE UCRAINEI: „Există deja o înțelegere privind o întâlnire — una trilaterală, o întâlnire la nivel corespunzător. Această întâlnire va avea loc așa cum planificăm, miercuri și joi, în Emirate, ca și data trecută.”  

Liderul de la Kiev a precizat că echipa sa de negociatori a prezentat deja un raport și că sunt în curs pregătirile finale pentru discuții, în timp ce contactele cu partea americană continuă zilnic.

Volodimir ZELENSKI, PREȘEDINTELE UCRAINEI: „Ne aşteptăm ca partea americană să fie la fel de activă, în special în ceea ce priveşte măsurile de dezescaladare – reducerea atacurilor. Desigur, multe depind de ceea ce pot realiza Statele Unite pentru ca oamenii să aibă încredere atât în proces, cât şi în rezultate.”

Kremlinul a confirmat că a doua rundă de negocieri cu Ucraina, la Abu Dhabi, a fost amânată pentru 4 și 5 februarie. Potrivit purtătorului de cuvânt de la Kremlin întâlnirea a fost mutată deoarece „a fost necesară o coordonare suplimentară a programelor.  

Dmitri PESKOV, PURTĂTOR DE CUVÂNT AL PREȘEDINTELUI FEDERAȚIEI RUSE: „Este un proces foarte complex, cu multe direcții diferite. În privința unor chestiuni ne-am apropiat, pentru că au existat discuții și convorbiri. Există și subiecte în care este mai greu să se găsească puncte de convergență. Acolo încă nu se pot constata apropieri. Este un proces foarte complicat.”

În timp ce negociatorii ruși și ucraineni se reunesc din nou, cel puțin o problemă majoră rămâne nerezolvată: soarta regiunii Donețk, relatează New York Times. De luni de zile, oficialii ruși sugerează că Moscova nu va opri luptele până când Ucraina nu va ceda cei puțin peste două mii de kilometri pătrați din regiunea Donețk, care se află încă sub controlul Kievului. Această situație ridică o întrebare esențială: de ce președintele Rusiei este atât de preocupat de acest teritoriu, și nu de alte zone ale Ucrainei asupra cărora Moscova și-a revendicat controlul, scrie publicația.

Mia JERONIMUS, JURNALIST AFP: „Donbasul este o regiune mai mare decât Elveția. Reprezintă 9% din teritoriul Ucrainei și este format din două regiuni administrative: Donețk și Lugansk.”

Răspunsul nu ține de un singur motiv, ci de o combinație de calcule politice, simbolice și strategice. Pentru Moscova, estul Ucrainei a devenit încă din 2014 piesa principală în narațiunea oficială a conflictului — regiunea fiind prezentată drept un teritoriu „istoric rusesc”, locuit majoritar de vorbitori de limbă rusă.
Dar dincolo de asta, miza este și una internă. Dacă Rusia nu ar reuși să preia complet Donețkul, ar putea apărea critici dure din partea naționaliștilor pro-război din propria societate, pentru care controlul Donbasului este văzut drept dovada clară a succesului campaniei militare.

Mia JERONIMUS, JURNALIST AFP: „Din punct de vedere istoric, Donbasul a fost cunoscut pentru exploatarea cărbunelui și industria dezvoltată. Acum, metalele rare și materiile prime, precum litiul, uraniul și titanul, atrag tot mai multă atenție. Renunțarea la Donbas ar putea avea consecințe devastatoare pentru securitatea viitoare a Ucrainei. Din 2014, Ucraina a creat un «brâu fortificat» care se întinde pe aproximativ 50 de kilometri în vestul regiunii Donețk. O retragere ar lăsa Ucraina fără o linie frontală fortificată, iar restul țării ar fi expus unor noi atacuri rusești.”

Regiunea are însă și o valoare simbolică uriașă. Orașul Sloviansk este considerat locul de unde au pornit primele mișcări separatiste pro-ruse în 2014. Un eșec de a cuceri complet această zonă, după mai bine de un deceniu de lupte, ar slăbi serios mesajul Kremlinului despre victorie.