Alegeri prezidențiale în Ucraina ar putea avea loc chiar în această vară, iar președintele în funcție, Volodimir Zelenski, intenționează să candideze pentru un nou mandat, scrie The Economist, potrivit adevarul.ro.

Surse guvernamentale ucrainene au declarat pentru publicație că, săptămâna trecută, Zelenski a convocat o ședință pentru a cere echipei sale organizarea alegerilor imediat după încetarea completă a focului, măsură pe care oficialii americani estimează că ar putea fi implementată până la sfârșitul lunii aprilie.

Publicația mai menționează că, pe 5 mai, Parlamentul Ucrainei urmează să voteze pentru prelungirea stării de urgență, care expiră pe 8 mai. Abolirea stării de urgență este o condiție prealabilă pentru demararea procesului electoral.

„Sursele sunt împărțite în privința termenelor exacte, însă majoritatea indică faptul că Zelenski vizează vara”, notează The Economist. Legea prevede un termen minim de 60 de zile pentru campania electorală, astfel că cea mai devreme opțiune ar fi începutul lunii iulie. Totuși, unele surse afirmă că această campanie ar putea dura trei luni, perioada necesară pentru actualizarea listelor electorale, având în vedere contextul dificil al războiului.

The Economist sugerează că nici președintele american, Donald Trump, și nici liderul rus, Vladimir Putin, nu au fost încântați de „împotrivirea” lui Zelenski, ambii presând pentru organizarea alegerilor în mijlocul conflictului, convinși că electoratul ucrainean le-ar face lor un serviciu, eliminându-l pe președintele în funcție.

La două luni după acel moment, când se considera că Zelenski este categoric împotriva organizării alegerilor, reacțiile internaționale și gestionarea controversată a relațiilor cu Trump au contribuit la creșterea popularității acestuia, ceea ce, se pare, i-a schimbat calculele.

„Acum se fac pregătiri serioase pentru ca Zelenski să se prezinte din nou în fața alegătorilor, și într-un interval destul de scurt”, scrie publicația.

Instabilitatea internă ar reprezenta un risc mult mai mare pentru Ucraina în 2025 decât conflictele de pe front
Petro Poroșenko, liderul partidului „Solidaritatea Europeană”, estimează că alegerile ar putea avea loc „oricând între august și octombrie” și afirmă că campania electorală a început de facto cu impunerea de sancțiuni împotriva sa, în februarie.

Un înalt oficial din guvernul ucrainean a declarat că Poroșenko „suprasolicită și subestimează propria sa importanță”. Deși nu reprezintă o amenințare serioasă, relațiile tensionate dintre Zelenski și Poroșenko au accelerat decizia de a impune sancțiuni. Oficialul consideră că Zelenski ar încerca să surprindă opoziția cu alegeri în luna iulie, mizând pe faptul că un termen limitat ar putea însemna o campanie fără adversari. De asemenea, acest tip de abordare ar fi benefic nu doar pentru Zelenski, ci și pentru întreaga țară, deoarece o campanie prelungită ar risca să fragmenteze națiunea. Cu toate acestea, The Economist avertizează că un scrutin grăbit ar putea agrava și mai mult relațiile deja tensionate între biroul prezidențial centralizat și restul spectrului politic ucrainean.

Se mai precizează că Putin și Trump ar putea fi reticenți la ideea unor alegeri rapide. „Ambii au insistat asupra organizării lor, convins că astfel Zelenski va fi înlăturat de la putere. Dar, având în vedere cum s-au schimbat datele problemei, aceștia nu vor sta cu brațele încrucișate în fața avansării rapide a președintelui ucrainean către un al doilea mandat”, se menționează în articol.

Pentru Putin, războiul cu Ucraina poate să adâncească instabilitatea internă a Ucrainei, chiar și în cazul unei victorii a lui Zelenski. Un ofițer de informații prezice că instabilitatea internă ar reprezenta un risc mult mai mare pentru Ucraina în 2025 decât conflictele de pe front. Campania electorală ar oferi Rusiei oportunitatea de a lansa propria campanie de influență, folosind lideri de opinie, soldați și opoziția pentru a-și atinge scopurile.

Timoșenko și Poroșenko caută sprijinul lui Trump 

În mijlocul negocierilor pentru un armistițiu, unii dintre cei mai influenți politicieni ucraineni din trecut, care au ieșit de mult timp din prim-planul puterii, au început să pună presiune pe actuala conducere de la Kiev. După confruntarea între președintele Volodimir Zelenski și omologul său american, Donald Trump, Casa Albă a căutat modalități de a submina autoritatea liderului ucrainean.

Prin oprirea ajutoarelor militare și a schimbului de informații între Statele Unite și Ucraina, Trump a început o campanie de presiune asupra lui Zelenski. Totuși, Administrația americană căută noi modalități de a-l slăbi pe liderul de la Kiev pe plan intern, scrie Kyiv Independent.

Fostul președinte Petro Poroșenko, considerat liderul de facto al opoziției ucrainene, a declarat după confruntarea cu Trump că nu va critica guvernul Zelenski, deoarece "acum nu este momentul pentru a destabiliza țara". Însă, în urma unor întâlniri cu oficiali ai administrației Trump, Poroșenko și-a schimbat discursul, atacându-l public pe Zelenski.

Într-un interviu acordat publicației The Guardian pe 24 martie, Poroșenko a numit întâlnirea de la Casa Albă o "eroare catastrofală" din partea echipei lui Zelenski. Acesta a subliniat că Ucraina ar trebui să renunțe la ideea de ofensivă și să înceteze "să piardă oameni, teritoriu și timp". Aceste declarații par să fie aliniate cu pozițiile exprimate de Trump.

Simultan, fostul prim-ministru Iulia Timoșenko, care a avut și ea contacte cu cercul apropiat al lui Trump, a adoptat o poziție similară, potrivit Politico. Analistul politic Volodimir Fesenko a explicat că retorica agresivă a celor doi lideri politici este o reacție la discuțiile de încetare a focului, care ar putea marca și începutul unei campanii electorale în Ucraina. Alinierea cu liderul american ar putea deveni astfel o mișcare politică avantajoasă.

Recent, Politico a scris că aliații lui Trump ar fi purtat discuții secrete cu membri importanți ai partidului Solidaritatea Europeană condus de Poroșenko, dar și cu lidera partidului Batkivșcina, Iulia Timoșenko, cu privire la organizarea unor alegeri prezidențiale rapide în Ucraina. Deși ambele părți au confirmat întâlnirile, au respins ideea că acestea ar fi avut ca scop înlocuirea lui Zelenski.

Poroșenko și Timoșenko, influență mare în Parlament

Între timp, Poroșenko și Timoșenko, două dintre cele mai cunoscute figuri politice ale Ucrainei, continuă să aibă o influență considerabilă în Radă (parlamentul ucrainean), deși sondajele arată că nu au șanse mari de a-l depăși pe Zelenski. Conform unui studiu realizat de proiectul Identity and Borders in Flux: The Case of Ukraine, doar 8% dintre ucraineni ar vota pentru Poroșenko și 5% pentru Timoșenko, în timp ce 41% îl susțin pe Zelenski.

Timoșenko și Poroșenko, ambii cu o carieră politică de zeci de ani, au încercat să rămână relevanți pe scena politică ucraineană și pe plan internațional. Atât Poroșenko, cât și Timoșenko au angajat lobbysti americani pentru a-și promova interesele în Statele Unite. Cu toate acestea, șansele lor de a concura cu Zelenski sunt extrem de reduse. De exemplu, Timoșenko a încercat să câștige președinția de trei ori, fără succes, în timp ce Poroșenko a fost înlocuit de Zelenski în 2019, după ce a pierdut alegerile într-un mod categoric.

Interacțiunile celor doi politicieni cu oficiali americani au fost mai mult ca niciodată vizibile, Poroșenko afirmând că a avut întâlniri cu consilierul pentru securitate națională al lui Trump, Mike Waltz, și cu Mike Treanor, congresman republican. Între timp, Timoșenko a preferat să rămână discretă cu privire la aceste contacte. Totuși, amândoi sunt acuzați de politicienii din opoziție că, prin aceste discuții, riscă să se subordoneze prea mult intereselor americane în detrimentul Ucrainei.

Ce urmăresc Timoșenko și Poroșenko 

Deși este evident că Timoșenko și Poroșenko încearcă să își mențină relevanța politică atât în Ucraina, cât și în exterior, expertul Volodimir Fesenko susține că aceștia se află într-o poziție politică delicată. Ambii își doresc să profite de contradicțiile între pozițiile administrației Trump și cele ale lui Zelenski pentru a-și salva carierele politice, chiar dacă, în realitate, niciunul dintre ei nu reprezintă o amenințare reală pentru liderul ucrainean în fața unei populații care îi oferă un sprijin considerabil.

În ciuda tuturor acestor mișcări politice, există un sentiment generalizat că Trump nu înțelege în profunzime politica internă ucraineană și că se lasă influențat de o viziune distorsionată asupra situației din țară. Analiștii consideră că intervențiile lui Trump în politica internă a Ucrainei reprezintă o imixtiune nepotrivită și o eroare gravă de percepție a realităților din regiune.

"Trump este un ostatic al propriei viziuni asupra lumii. El crede că ceea ce spune este ultima soluție. Cred că, în circumstanțele actuale, poziția lui Trump este un releu al poziției lui Putin", a spus analistul politic Eevghen Magda.

În 2019, Rusia a considerat că o candidatură a lui Zelenski la președinție este mai favorabilă Moscovei, văzându-l ca un potențial lider care ar putea aduce Ucraina mai aproape de Rusia și să facă concesii pe fondul războiului în curs. Zelenski a a spus că ar fi cea mai bună persoană pentru a vorbi cu Rusia.

Dar după câteva luni de mandat, Zelenski a început să-și întărească retorica și mai târziu a impus sancțiuni politicienilor pro-ruși ai țării.

"Putin credea că dacă îl înlocuim pe Poroșenko, Ucraina s-ar preda. Acum, el crede că dacă îl înlocuim pe Zelenski, Ucraina se va preda. Din anumite motive, americanii cred că noua persoană care vine după el va face concesii Rusiei. De fapt, nu înțeleg că puterea principală este poporul ucrainean care luptă pentru independența sa", a spus Haran.

"Trump spune: Ucraina poate supraviețui sau nu poate supraviețui . El nu înțelege ce este Ucraina. În general, nu înțelege ce este o națiune care luptă pentru independența sa".

Așadar, în timp ce Poroșenko și Timoșenko încearcă să-și asigure sprijinul unei administrații Trump din ce în ce mai distrasă de propriile sale conflicte interne, Ucraina rămâne o țară puternic legată de lupta pentru independență, un proces pe care nici Trump, nici Putin nu pot controla complet, conchide Kyiv Independent.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  găsiți imaginile, dar și știrile momentului din Moldova și din întreaga lume! Fii reporter Pro TV. Dacă ai surprins imagini care pot deveni o știre, ni le poți trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.