Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a decis joi în cele din urmă să trimită la Istanbul o delegaţie pentru negocieri cu Rusia, deşi Ucraina este nemulţumită de rangul delegaţiei trimise acolo de preşedintele rus Vladimir Putin, relatează hotnews.ro.

Delegaţia trimisă de Zelenski va fi condusă de ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov. Din delegaţie vor mai face parte responsabili din armată şi din serviciile secrete, iar mandatul ei va fi obţinerea unui armistiţiu, a anunţat la o conferinţă de presă la Ankara preşedintele ucrainean, după o întâlnire cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan.

Potrivit preşedintelui ucrainean, discuţiile cu partea rusă vor începe joi seară sau vineri şi la tratative vor participa de asemenea oficiali turci şi americani.

„Voi anunţa concret la ce oră se vor întâlni grupurile astăzi sau la ce oră se vor întâlni grupurile mâine”, a declarat Zelenski în conferinţa de presă referitor mult-aşteptatele negocieri de pace ruso-ucrainene, după o nouă zi de incertitudine cu privire la modalităţile de defăşurare a acestora.

„Nu există suficientă presiune asupra Rusiei”

Zelenski a precizat că el nu se va deplasa la Istanbul la aceste discuţii şi le-a cerut din nou aliaţilor occidentali ai Ucrainei să impună sancţiuni suplimentare Rusiei dacă aceasta nu acceptă o încetare a focului.

„Rusia nu simte că trebuie să oprească (războiul), ceea ce înseamnă că nu există suficientă presiune politică, economică şi de altă natură asupra Federaţiei Ruse”, a argumentat preşedintele ucrainean, care a apreciat că, dacă la discuţiile ce vor avea loc la Istanbul s-ar ajunge la un acord de încetare a focului, el nu va mai considera necesară o întâlnire personală cu Putin.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer şi cel polonez Donald Tusk au declarat sâmbătă la Kiev că Rusia va fi lovită de o nouă serie de sancţiuni, de data aceasta dureroase, dacă începând de luni, 12 mai, nu acceptă necondiţionat o încetare a focului în Ucraina pentru o perioadă de 30 de zile.

Dar acest ultimatum nu l-a înduplecat pe Putin, care a transmis prin purtătorul său de cuvânt că „nu se poate discuta cu Rusia în acest mod” şi a cerut discuţii directe cu Ucraina la Istanbul joi.

Zelenski i-a lansat apoi lui Putin provocarea de a se întâlni acolo direct ei doi, cerere la care Kremlinul a răspuns abia miercuri seară, precizând că preşedintele rus nu va veni în Turcia, iar joi a anunţat că orice participare a sa la negocierile cu Ucraina va depinde de progresele obţinute de delegaţia pe care a desemnat-o pentru aceste tratative.

„Lipsă de seriozitate din partea Rusiei”

Delegaţia rusă, condusă de consilierul prezidenţial Vladimir Medinski, este alcătuită din responsabili de rangul doi, fără niciun ministru, ci cu doi viceminiştri, unul de la Externe, Mihail Galuzin, şi celălalt de la Apărare, Alexandr Fomin, ceea ce în opinia lui Zelenski arată „lipsă de seriozitate” din partea Rusiei în abordarea acestor tratative.

„Suntem pregătiţi să facem posibile compromisuri şi să discutăm”, a declarat pentru televiziunea rusă Vladimir Medinski, care a condus delegaţia rusă de asemenea la ultimele negocieri desfăşurate tot la Istanbul în martie-aprilie 2022.

Rusia doreşte să obţină o pace durabilă şi consideră noile negocieri ca fiind o continuare a celor de atunci, a mai spus Medinski, care a reafirmat că Rusia are ca obiectiv eliminarea „cauzelor profunde” ale conflictului cu Ucraina, formulă prin care Rusia cere de fapt, printre altele, recunoaşterea anexării teritoriilor pe care le ocupă în Ucraina, excluderea aderării acestei ţări la NATO şi crearea unei noi arhitecturi europene de securitate.

Conform Rusiei, la negocierile din 2022 aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea fostei administraţii americane a preşedintelui Joe Biden şi a premierului britanic de la acea vreme, Boris Johnson, iar Ucraina nu a mai dorit să-l semneze de îndată ce trupele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev.

Potrivit unor relatări ulterioare, acordul nerealizat în cele din urmă cuprindea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate geopolitică, să-şi limiteze capacităţile militare şi să acorde un statut special provinciilor din estul ţării, clauze faţă de care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat categoric opoziţia.