Vizita delegatiei ruse in trei tari africane de saptamana trecuta a oferit indicii importante despre batalia din umbra care se poarta acum pe trei continente pentru imperiul paramilitar si propagandistic cladit de Evgheni Prigojin, care a servit armatei ruse si ambitiilor diplomatice ale Kremlinului, scrie The New York Times. Cea mai mare miza: operatiunile foarte profitabile ale sefului Wagner de pe continentul african, informeaza digi24.ro.
Din interviurile realizate cu oficiali de la Washington, din Europa, Africa si Rusia, precum si cu patru rusi care au lucrat pentru Prigojin, descriu un razboi murdar pentru activele sefului Wagner purtat intre mai multi jucatori importanti din structura de conducere a Rusiei, printre care se numara si doua servicii de informatii.
Lupta este complicata, spun sursele, de loialitatea fata de Prigojin pe care o arata multi dintre cei care fac parte din armata sa privata, care ar prefera ca puterea sa fie transferata catre fiul lui Prigojin pentru a evita sa ajunga sub controlul direct al Ministerului rus al Apararii.
„Wagner nu este doar despre bani – este un fel de religie”, a spus Maxim Sugalei, un consultant politic al lui Prigojin, care a adaugat ca este mandru sa faca parte din grupul de mercenari. „Este putin probabil ca aceasta structura sa dispara complet. Pentru mine, este imposibil.”
Interviurile au dezvaluit mai multe despre campania de discreditare condusa de Vladimir Putin impotriva lui Prigojin dupa revolta esuata a acestuia, inclusiv despre declaratia presedintelui rus pentru un grup de jurnalisti in care vorbea despre cum liderul Wagner era doar un profitor care a facut miliarde din „aur si bijuterii”.
Chiar si dupa moarte, Prigojin ramane o figura care defineste Rusia lui Putin, scotand in evidenta caracterul ascuns, luptele interne si tacticile contradictorii ale Kremlinului in timp ce poarta un razboi impotriva Ucrainei.
El era „un semn al disfunctiei, un termometru urlator”, a spus Serghei Markov, un analist pro-Kremlin de la Moscova care a spus ca il cunostea pe Prigojin. „Daca dai la o parte termomentrul, acesta nu schimba situatia.”
Lupta pentru imperiul lui Prigojin, pe care acesta l-a asamblat pe baza contractelor primite din partea guvernului la schimb pentru serviciile oferite lui Putin, are implicatii foarte profunde.
Fortele sale paramilitare au fost cele mai eficiente trupe de care dispunea Rusia in luptele din Ucraina din ultimul an, iar destramarea grupului Wagner pune la indoiala capacitatea armatei ruse de a mai porni in ofensiva. Grupul mediatic al lui Prigojin, cu tot cu „ferma sa de troli” online, a jucat un rol esential in atacurile lansate impotriva institutiilor democratice din intreaga lume.
Pentru Rusia, de departe cele mai importante operatiuni desfasurate de Wagner erau cele din tarile africane, precum Libia si Republica Centrafricana, acolo unde mercenarii au castigat incredere si s-au imbogatit sustinand lideri militari si autocrati. Eforturile lor au ajutat Moscova sa isi raspandeasca influenta in Africa, in acelasi timp slabind puteri occidentale ca Franta si SUA.
Doua agentii de spionaj – SVR, serviciul de informatii externe, si GRU, serviciul de informatii al armatei – se lupta si ele pentru a prelua parti importante ale operatiunilor lui Prigojin.
Doi oficiali din guverne diferite au spus ca SVR va absorbi cel mai probabil canalele de propaganda si dezinformare online folosite in tarile straine, in timp ce Ministerul Apararii si GRU ar putea prelua operatiunile mercenarilor Wagner.
Videoclipurile publicate de Burkina Faso si Mali a vizitei delegatiei ruse il arata pe generalul Andrei V. Averianov, unul dintre cei mai importanti spioni ai Rusiei, cunoscut ca fiind seful unei unitati de elita specializata in misiuni de subminare, sabotaj si asasinare in strainatate, sezand langa Iunus-bek Evkurov, ministrul adjunct al apararii.
Oficialii din Occident considera ca generalul Averianov este principalul candidat la conducerea macar partiala a fostelor operatiuni Wagner ce vor fi incluse intr-un sistem schimbator ce va implica mai multe companii militare private.
Potrivit unui oficial din Vest, plasarea miilor de mercenari Wagner in Belarus a fost realizata doar pentru a-i oferi Kremlinul destul timp sa inteleaga ce ofiteri au complotat impreuna cu Prigojin in timpul rebeliunii si sa imbunatateasca masurile de aparare impotriva unui viitor atac.
In lunile dinainte de revolta sa esuata, Prigojin devenise din ce in ce mai curajos. In primavara a incercat sa incline balanta in razboiul civil din Sudan in favoarea unui notoriu grup paramilitar prin vanzarea de rachete sol-aer, iar in februarie, oficialii americani l-au avertizat pe presedintele Ciadului ca Prigojin planuieste sa il asasineze.
Dupa ce a preluat controlul in Rostov, Prigojin l-a umilit pe Evkurov, tinandu-l ostatic si certandu-l. Acum, ministrul rus a avut ocazia sa se razbune – a calatorit in Siria si mai multe tari africane pentru a incerca sa aduca trupele Wagner sub controlul Moscovei.
Cateva zile mai tarziu, Prigojin s-a urcat impreuna cu cei doi comandanti ai sai de top intr-un avion care trebuia sa il duca din Moscova la Sankt Petersburg. 19 minute dupa decolare avionul a inceput sa miste haotic inainte sa cada in gol 9.000 de metri si sa se prabuseasca pe un camp.
„Trei persoane care nu se adunau niciodata la un loc din anumite motive – pentru ca fiecare ar fi putut sa ii inlocuiasca pe ceilalti la nevoie – s-au urcat in acelasi avion”, a spus Sugalei, care primea ordine direct de la Prigojin. „Pentru mine, asta este principalul mister.”
Fostul consultant al lui Prigojin nu crede ca guvernul rus ar putea sa preia controlul grupului Wagner in totalitate. „Cred ca el va prelua o parte din probleme”, a spus Sugalei, referindu-se la Pavel Prigojin, fiul sefului Wagner. „Din cate stiu eu, el este pregatit sa o faca.”
La Washington, oficialii spun ca este prea devreme pentru a ne da seama cine va castiga in final lupta pentru mostenirea lui Prigojin.