Un dig antic construit cu mii de ani in urma de-a lungul coastei Marii Mediterane la finalul unei glaciatiuni este cea mai veche dovada a faptului ca civilizatiile trecute incercau sa se apere impotriva cresterii nivelului marilor, a precizat miercuri o echipa de cercetatori, potrivit Reuters.
Zidul, cu o lungime de 100 de metri, ridicat cu 7.000 de ani in urma si construit din bolovani pe teritoriul de astazi al Israelului, a reprezentat o incercare timpurie a locuitorilor de a contracara pericolele schimbarilor climatice.
In acest caz, eforturile au fost in zadar. Satul neolitic a fost distrus de apele marii care au crescut in urma topirii ghetii la sfarsitul ultimei ere glaciare. In zilele noastre, tarmul este situat la o altitudine mai mare, iar cercetarea a fost realizata subacvatic.
Din zidul neolitic s-au mai pastrat doar cativa bolovani, transportati de vechii locuitori din albia unui rau situat la peste un kilometru distanta si plasati pe subsolul marin intr-o configuratie care servea la apararea regiunii de coasta.
"Schimbarile climatice erau percepute de oameni pe parcursul mai multor secole din durata de viata a unei asezari", a precizat arheologul marin Ehud Galili, de la Universitatea din Haifa.
"In cele din urma, oamenii au fost nevoiti sa raspunda la cresterea anuala a nivelului marii prin constructia unui zid de protectie a zonei de coasta similar celor construite in diverse regiuni ale globului in prezent", a mai spus acesta.
Coastele Israelului au fost locuite de o multime de civilizatii de-a lungul mileniilor, iar ramasitele a multor dintre acestea se afla acum sub ape. Arheologii marini au descoperit nenumarate comori, printre care epave, porturi si locuinte.
Cercetarea a fost condusa de oameni de stiinta de la Universitatea din Haifa, Universitatea Flinders din Australia, Autoritatea Israeliana pentru Antichitati si Universitatea Ebraica din Ierusalim. Studiul a fost publicat in revista PLOS ONE.
Potrivit cercetatorilor, nivelul apelor marii se ridica mai rapid in perioada in care a existat acest sat neolitic, cu aproximatie spre finalul Epocii de Piatra, cu pana la 7 milimetri pe an, in comparatie cu incalzirea globala din perioada contemporana.
"Aceasta rata a cresterii nivelului apelor marii inseamna ca distrugerile provocate de furtuni ar fi crescut semnificativ", a spus Galili.
Expertii in domeniul climei spun ca nivelul apelor marilor creste cu circa 4 milimetri in fiecare an, iar rata se accelereaza intrucat incalzirea globala determina extinderea suprafetelor marilor si topirea banchizelor.
Un raport de referinta asupra oceanelor realizat de Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) din cadrul ONU a precizat in septembrie ca nivelul apelor marilor s-ar putea ridica cu un metru pana in 2100 - intr-un ritm de zece ori mai rapid decat in secolul al XX-lea - daca emisiile de gaze cu efect de sera vor creste in continuare. Cresterea ar putea depasi cinci metri pana in 2300.
