Au văzut ceea ce e greu să povestești chiar și acum la o distanță de 34 de ani. Asta o spun veteranii războiului de pe Nistru care au venit astăzi să-și comemoreze camarazii. Cu vocea tremurândă și cu ochii în lacrimi aceștia ne-au povestit cum au fost nevoiți să-și lase familiile și să plece să lupte pentru independeța țării.
„Acolo nu te-ai dus singur, acolo te-a tras țara și datoria față de țară și de patrie.”
Viorel Moldovanu își amintește și acum cum început conflictul de pe Nistru, fiind angajat la „Fulger” a fost printre primii care au intervenit.
Viorel MOLDOVANU, VETERAN DE RĂZBOI: „Sunt chestii greu de spus. Am trecut Nistru pe gheață în satul Cocieri, l-am eliberat la rugămintea oamenilor din sat. După asta am fost și la Varnița, la Gura Bîcului, la Drăgălina și la urmă la Tighina.”
Printre primii care au ajuns pe front a fost și Igor Bacalîm, polițist în acea perioadă. Spune că era cel mai tânăr din batalion,
dar nu avea de ales, a mers pentru a-și apăra țara.
Igor BACALÎM, VETERAN DE RĂZBOI: „Pe atunci aveam 22 de ani. Nici Armată Națională nu era. Am fost nevoiți cu arma în mână să apărăm independeța. Cred că s-a meritat, pentru că dacă nu era, nu am fi avut independență.”
Iar Constantin Buga din Orhei s-a înrolat voluntar.
Constantin BUGA, VETERAN DE RĂZBOI: „De ce să-mi fie frică? Că-mi apăr soția, copii, părinții, pământul.Tare greu a fost la început. Nu era organizat, haotic, nu aveam armament de ajuns, nici gloanțe.”
Astăzi au venit să aducă un omagiu celor care nu au mai revenit acasă din acel război.
Dumitru STRATELA, VETERAN DE RĂZBOI: „Noi acolo eram toți la fel. El mă apăra pe mine, eu îl apăram pe dânsul. Era o încredere sinceră. Aveam un singur gând să-mi apăr dreptatea. Asta era în prim plan.”
Iar acum la o distanță de 34 de ani veteranii își doresc pace și o viață demnă.
„Să fie pace și să construim o țară puternică, să ne mândrim cu ea.”
„Prosperitate, o viață decentă, dosteinică și să ne mândrim.”
„Ce-mi doresc cu țara asta?! Unire cu România și Europa.”