Rețineri, extrădări și condamnări cu inculpați fugiți din țară. Anul 2025 a fost marcat de evenimente răsunătoare în dosare de corupție și de mare rezonanță. Totuși, acestea nu au fost cele așteptate, în condițiile în care majoritatea condamnaților nu au ajuns după gratii, iar lista fugarilor s-a extins și mai mult. În același timp, dacă în dosarul lui Plahotniuc lucrurile merg mult mai constant de când a fost extrădat, dosarul lui Dodon a fost reluat de la zero.

Sunt imagini care pe 25 septembrie, care au împânzit spațiul informațional nu doar de la noi, dar și din străinătate, la fel ca și noutatea din 22 iulie, că a fost reținut. Extrădarea lui Plahotniuc, una din figurile principale din dosarul furtul miliardului, după 6 ani de fugă, a fost fără îndoială evenimentul anului.

La fel și prima apariție pe banca acuzaților.

„- Ce declarații veți face astăzi?
- Veți auzi. 
- Păi puteți să începeți, să ne spuneți? -Ați spus că sunteți gata să faceți declarații.
- Sigur.
- Aveți posibilitatea acum să faceți.”

Dar și primele declarații în fața camerilor.  

„Sigur că sunt nevinovat, altfel nu mă pregăteam să vin în țară să explic toate acestea. Eu cred că o să demonstrez nevinovăția în rest decizia ține de alte persoane.
-Dacă vă declarați nevinovat de ce ați fugit 6 ani de justiția Republicii Moldova?
- Doamne ferește! De unde ați auzit asta? Fugit. M-ați văzut așa prin tufișuri, fugind.”

Ședintele din episodul din frauda bancară, singurul dosar ajuns pe banca acuzațiilor, au ajuns la etapa audierii martorilor din partea apărării. Audiați au fost deocamadată doar 7 din cei 27. Urmează dezbaterile judiciare, ultimul cuvânt, așa că e devreme de vorbit despre o finalitate. Mai mult, celelalte 4 dosare pe numele lui Plahotniuc se află încă la etapa de urmărire penală. Aproape de finalitate însă este dosarul de pe numele lui Constantin Țuțu, pornit pentru trafic de influență și îmbogățire ilicită. Pe 27 ianuarie este programată sentința. Procurorii cer 15 ani.  

„Procurorii cer 15 ani de închisoare cum comentați?
-Abuz.
-De ce abuz?
-Pentru că nu am încălcat nimic. 
-Ce veți comenta astăzi?
-O să spun adevărul. Sper că dumneavoastră o să-l spuneți mai departe – că nu sunt vinovat.”

Însă Țuțu însă s-a mai ales cu două dosare. Unul în Grecia pentru păstrarea actelor falsificate și unul în Republica Moldova, pentru traversarea ilegală a frontierei şi corupere. Anul 2025 s-a remarcat și cu condamnări a oamenilor fugarului Ilan Șor, învinuiți de corupere electorală, splărare de bani și finanțare ilegală a partidelor politice. Însă, breșele sistemului, au făcut ca majoritatea din aceștea să fugă din țară înainte de pronunțarea sentinței. Mai întâi foștii deputați Irina Lozovan și Alexandr Nestrovschi în primăvară. Ultimul, fiind  ajutat chiar de Ambasada Federației Ruse, să ajungă în regiunea transnistreană.

„Din automobil iese cetățeanul Nesterovschi, trece strada și se deplasează direct pe teritoriul Ambasadei. Aici îl putem vedea pe cetățeanul Nesterovschi cum circulă în curte un pic confuz, cineva îl ghidează la telefon ce să facă.”

A urmat condamnarea fostei deputate Marina Tauber, în septembrie, care a reușit să fugă din țară cu opt luni înainte de sentință.

„Se aplică Marinei Tauber o sancțiune definitivă de închisoare pe un termen de 7 ani și 6 luni cu executare în penitenciar de tip semi-închis pentru femei.”

Al patrulea fugar este fostul președinte al Adunării Populare din Autonomia Găgăuză, Dmitrii Constantinov, care a fost condamnat acum o săptămână la 12 ani de închisoare într-un dosar de abuz de putere și delapidare de peste 46 de milioane de lei. Constantinov a fugit tot în regiunea transnistreană.

Viorel CERNĂUȚEANU, ȘEFUL IGP: „(..) cetățeanul Constantinov, cu suportul și altor persoane, a reușit să se deplaseze, prin diferite forme, de a induce în eroare unele instituții, s-a deplasat spre regiunea transnsitreană. (...)”

Totuși, există și o condamnare cu executare – bașcanul Eveghenia Guțul.

„Prin cumul parțial a pedepselor, a-i stabili lui Guțul Evghenia pedeapsă definitivă sub formă de 7 ani de închisoare.”  

Guțul a fost luată sub strajă  imediat după condamnare și de cinci luni se află în penintenciarul numărul 13. La final de an am avut și o decizie care a ridicat multe semne de întrebare. După trei ani de examinare în instanță, dosarul denumit generic sacoșa neagră, în care este învinuit fostul președinte Igor Dodon, a fost reluat de la zero, motivul fiind înlocuirea unor judecători din complet. Între timp, se conturează un alt fenomen, în ultimii ani, nu avem dosare deschise sau condamnări de corupție pe numele oamenilor din actuala guvernare.

Alexandru BOT, EXPERT WATCHDOG: „Îi greu de răspuns de ce nu există dosare instrumentate împotriva reprezentanților actualei guvernări. Trebuie să mergem numai pe o prezumție că aparent nu încalcă în condițiile în care nu există informații cel puțin vagi că cineva ar fi implicați în anumite acte de corupție.”

Chiar și așa, experții spun că la nivel de instituții ale statului, lucrurile au cam rămas aceleași ca și acum 5 ani.

Alexandru BOT, EXPERT WATCHDOG: „Așa cum și mergeau anumite scheme pe interior, anumite abuzuri din partea anumitor autorități ele așa și continuă. Vorbesc asta în condițiile în care proprii clienți îmi mărturisesc asemnea activități.”

Condamnările nu vin doar din partea judecătorilor, ci acest fenomen al corupției trebuie curmat inclusiv de asumare politică, explică Bot.