Deși în ultimii ani agricultura din Republica Moldova este tot mai afectată de schimbările climatice, în special de secetă, asigurările nu par a fi o soluție pentru cei care au o afacere în acest domeniu. Mai puțin de un procent din suprafețele agricole din țara noastră sunt asigurate, potrivit datelor Agenție de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Asta deși, statul subvenționează 70 la sută din plata pentru asigurare. Fermierii spun că de fapt companiile de asigurări refuză o mare parte din contracte atunci când este vorba de secetă, mai ales în regiunea de sud, considerată o zonă de calamitate sporită. De cealaltă parte, reprezentanții comaniilor de asigurări spun că suportă pierderi.
Potrivit datelor ministerului agriculturi, în prima jumătate a acestui an doar 445 de agricultori au depus cereri pentru subvenționarea primelor de asigurare, iar dacă vorbim de suprafețele asigurate acestea constituie mai puțin de un procent din totalul terenurilor agricole din țară, precizează cei de la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.
Diana COȘALÎC, DIRECTOARE AIPA: „Problema de bază a fermierilor este insuficiența resurselor financiare pentru a se asigura, luând în considerație că tot mai mulți ani au fost afectați de calamitățile naturale.”
Statul subvenționează prin AIPA 70 la sută din prima de asigurare pentru fermieri. Totuși, reprezentanții sectorului agricol afirmă că în ultima perioadă companiile de asigurări evită să încheie contracte cu agenții economici din regiunea de sud a țării, cea mai afectată de secetă, fiind considerată zonă de calamitate sporită.
Alexandru BĂDĂRĂU, DIRECTOR EXECUTIV AL ASOCIAȚIEI FORȚA FERMIERILOR: „Dacă facem o analiză în ultimii 4 ani în zona de sud, 3 au fost secetoși, unul a fost cu roadă bună și acela este anul 2021 care practic se exclude și când se ia media roadei obținute pe ceilalți ani rămași obținem o roadă foarte mică care, de facto, nu acoperă practic nici acele costuri de producere pe care le are agricultorul și suplimentar plata acestei prime de asigurare reprezintă o cheltuială suplimentară pentru agricultor.”
Companiile de asigurări vorbesc despre aceeași problemă și spun că în ultimii ani au avut pierderi financiare din cauza unor astfel de contracte.
Călin TOMULEȚ, PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE ADMINISTRARE AL UNEI COMPANII DE ASIGURARI: „Pentru anul 2022, companiile de asigurări s-au dus în minus cu 20 de mln de lei, pentru anul 2023 companiile au profit de peste 6 mln. Situația cea mai gravă este anume la culturile acestea de câmp, care ei vor să le asigure de secetă, grâu, rapiță, floarea soarelui și ce mai este aici. Orice risc pe care noi îl asigurăm trebuie să-l evaluăm și în cazul în care noi știm că în partea sudică nu se face porumbul că nu sunt precipitații, dar oamenii plantează porumb acolo, trebuie să fii kamikaze ca să iei riscul ăcesta.”
Același lucru îl spun și alți asiguratori cu care am reusit să discutăm. O altă problemă este legată de cum percep fermierii asigurările.
Călin TOMULEȚ, PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE ADMINISTRARE AL UNEI COMPANII DE ASIGURARI: „De regulă, ei când văd că deja roada este compromisă, ei vin în ultima, nu că sută de metri, dar în ultimul metru când deja văd că seceta este inevitabilă și vin să-și asigure riscul de secetă ca cineva să le compenseze lor pierderile. Dar asta nu este asigurare.”
Experții din acest domeniu spun că la mijloc ar fi vorba și de birocrație, iar refuzurile frecvente de la AIPA, instituție care subvenționează agricultorii, ar descuraja companiile de asigurare să lucreze cu sectorul agricol. O altă problemă ține de lipsa unei culturi a asigurărilor în general în Republica Moldova.
Alexandru ZGARDAN, EXPERT ÎN ASIGURĂRI LA „EXPERT GRUP”: „După fiecare cataclisme, secetă sau grindină, sau momentul când agricultorii au o experiență neplăcută, atunci, următorul an ei încep să se asigure. După aia nu se întâmplă nimic și ei iarăși nu se asigură. Deci, în Moldova nu avem o cultură de asigurare care este continuă. Deci, lucrul ăsta necesită ani ca să se schimbe și nu e vorba numai de agricultură dar de asigurări în general.”
După seceta fără precedent din această vară, fermierii cer instituirea stării de urgență în agricultură și a unui moratoriu pentru creșterea penalităților la datoriile pe care le au. Autoritățile însă îi îndeamnă să-și facă certificate de forță majoră care i-ar ajuta să-și amâne anumite plăți în fața creditorilor.
