Potrivit unui raport al ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, în țara noastră au fost digitalizate peste 65 la sută din serviciile publice disponibile. Pentru comparație, în 2023 erau doar circa 30 la sută digitalizate. Cetățeanul simplu, adică persoanele fizice, utilizează cel mai des serviciile care vizează extrasele pe actele de stare civilă, mai nou contractele de tranzacționare a mașinilor și serviciile ce țin de unitățile de drept și licențiere.

Mircea EȘANU, ȘEFUL ASP: „Ele pornesc de la acte permisive, licențiere, solicitările de acte de stare civilă, 19 modele, avem servicii care vizează preschimbarea permisului. Pentru prima dată în Republica Moldova am lansat un serviciu care vizează tranzacționarea unui bun – vânzarea mașinii.”

Bogdan TUDOR, ANTREPRENOR TEHNOLOGIE, ROMÂNIA: „Sunteți cu mult înainte din punctul acesta de vedere, nu există în România așa ceva. Nu există un portal în care să faci tranzacții nici măcar cu mașini.”

Iar acesta nu este singurul capitol la care țara noastră își depășește vecinul de peste Prut, spune expertul din România.

Bogdan TUDOR, ANTREPRENOR TEHNOLOGIE, ROMÂNIA:  „Dacă comparăm serviciile publice, acestea sunt într-un număr mai mare oferite în România, dar portalul guvernamental din RM reunește într-o singură entitate toate serviciile care în România sunt destul de dispersate. Republica Moldova îmi pare că a făcut treabă bună cu serviciile acestea M, mpass, msign, mpay. Iar când e vorba de portofelul acela digital, e chiar înaintea României.”

Asta pentru că în România, un proiect similar celui din Moldova urmează a fi implementat abia în vara acestui an, spune Bogdan Tudor. Țara noastră a lansat portofelul digital Evo în iunie anul trecut. Iar cu ajutorul lui, moldovenii pot să nu mai poarte cu ei buletinul de identitate sau permisul de conducere.

Mircea EȘANU, ȘEFUL ASP: „Majoritatea actelor care sunt în evo, buletinul, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare, acestea sunt date care noi le furnizăm colegilor care le plasează în acest portmoneu. Și astăzi poliția nu neapărat să vadă acel plastic.”

Digitalizarea serviciilor publice permite în același timp programarea electronică, plata în avans a serviciilor și scurtarea timpului de așteptare la ghișeu.

Mircea EȘANU, ȘEFUL ASP:  „Astăzi, noi avem practic în procesul documentării, dacă persoana vine să își reperfecteze buletinul sau pașaportul, poate veni cunoscându-și doar IDNP în 90 la sută din cazuri. Nu are nevoie de niciun act, noi putem perfecta cetățeanului actul de identitate sau de călătorie.”

La capitolul educația digitală și informarea populației despre serviciile online disponibile mai avem de lucrat, spun experții.

Victor GUZUN, EXPERT PENTRU POLITICI DE DIGITALIZARE: „Noi avem un număr destul de mare de servicii publice digitalizate, și noi avem mai multe servicii publice care nu au utilizatori sau au un număr foarte limitat de utilizatori. Noi avem un ecosistem întreg de servicii publice, însă rata lor de utilizare este el mai mare semn de întrebare.”

Bogdan TUDOR, ANTREPRENOR TEHNOLOGIE, ROMÂNIA: „Educația digitală și competența digitală. Vă dați seama că aici, ca să folosești internetul, trebuie să ai ceva cunoștințe digitale. Aici România stă mult mai bine și Moldova trebuie să facă pași rapizi despre educație digitală.”

În același timp, administrațiile publice locale sunt codașe în ceea ce privește digitalizarea serviciilor.

Victor GUZUN, EXPERT PENTRU POLITICI DE DIGITALIZARE: „Marea majoritate a serviciilor oferite de autoritățile publice locale de gradul unul și doi practic nu sunt digitalizate.”

Pentru a beneficia de majoritatea serviciilor digitalizate este nevoie de semnătura electronică. Acum în țara noastră sunt 200 de mii de utilizatori care dețin această semnătură, cei mai mulți dintre ei fiind agenți economici. Totuși, autoritățile își propun să crească numărul de utilizatori în rândul cetățenilor simpli prin lansarea cărții de identitate, care va fi eliberată împreună cu semnătura electronică.