În Republica Moldova prinde rădăcini o nouă industrie: cafeaua prăjită local. Tot mai mulți antreprenori importă boabe verzi din țări precum Brazilia, Columbia sau Etiopia și le transformă în cafea de specialitate, pentru cafenele și consumatori. Importurile au crescut de peste zece ori în ultimii ani, iar cei care au investit în această afacere speră ca, în viitor, cea mai mare parte a cafelei consumate în țară să fie prăjită aici.
Iar în spatele acestor procese stau mai ales oameni pasionați și inspirați de această băutură.
„Când degustăm cafeau profesional, sau un consumator simplu ar trebui să o consume așa pentru că se împrăștie în tot orificiul bucal”.
Andrei ȚĂGÂRLAȘ, BARISTA: „Cel mai solicitat e Americano și espresso, cei mereu în mișcare”.
Cafeaua e și cea care i-a motivat să-și activeze și antreneze toate simțurile, în special cele olfactive.
„Aici sunt 36 de mostre. Sunt pe categorii, vegetale, fructat, fermentări sau defecte, floral, nuci, ciocolată. Sarcina e să testez cât mai multe arome și să le asociez corect.
-Ceai?
- Nu, ceva mai spicy.
- Piper negru!”
„În procesul de consum e să primim plăcere de la cafea și nu neapărat să analizăm foarte mult”.
Marian BALANICI, FONDATOR COMPANIE: „Eu primesc plăcere de la ceea ce fac, de la cel mai mic proces, o ceașcă și până la importul de zeci de tone de cafea”.
Iar asta pentru că țara noastră dezvoltă o nouă industrie: cea a cafelei produse local. Pe lângă prăjitorii, apar tot mai multe afaceri și cafenele, care creează și locuri de muncă. Una dintre noile prăjitorii se află la Măgdăcești și este o afacere de familie, cofondată de Iulian Bragaru.
Iulian BRAGARU, CO-FONDADOR COFFEE SHOP: „Asta e mai nucoasă, ciocolătie, cealaltă are niște note de fructe. Asta este din Etiopia, procesarea la fel spălată. De obicei procesarea sălată oferă un gust mai acid. Cafeaua de specialitate oricum e mai acidă decât cea comercială”.
Valeria CAPRA, REPORTER PRO TV: „Suntem în depozitul prăjitoriei de cafea unde regăsim în jur de 16 loturi, 8 dintre ele sunt importate din Brazilia Guatemala sau Etiopia, iar opt provin din Columbia. Sunt varietăți de cafea extrem de apreciate precum caturra, pink bourbon sau geisha”.
Pe lângă boabe de calitate, de mare valoare e prăjitorul, care poate costa până la 100 de mii de euro, așadar investițiile într-o asemenea activitate sunt mari. Cel de aici e unul produs în Olanda, are o capacitate de 15 kg și funcționează pe modul electric.
Iulian BRAGARU, CO-FONDADOR COFFEE SHOP: „Mereu adunăm datele, temperatura din sală, de afară, datele cafelei verzi umeditatea, densitatea, activitatea apei, toate sunt salvate. Și e important a câta prăjire e pe acea zi”.
De mai puțin de un an, cafeaua produsă aici ajunge în coffe-shopul pe care l-au deschis în centrul capitalei.
Iulian BRAGARU, CO-FONDADOR COFFEE SHOP: „Vrem să ajungem la etapa în care majoritatea cafelei va fi prăjită local și nu importată”.
Continuăm, și sjungem la unul dintre cele 17 coffee-shopuri deschise în țară de Andrei Țăgârlaș. Ideea afacerii a apărut în 2015, iar trei ani mai târziu a fost deschis primul local. Pentru el, prăjirea boabelor pe plan local a fost esențială. Astăzi, are două prăjitorii, la Bălți și în centrul Capitalei, iar de-a lungul anilor a importat aproape o sută de tone de boabe verzi de cafea.
Marian BALANICI, FONDATOR COMPANIE: „Fiecare origine se prepară diferit. Cred că 500 de kg de cafea au fost arse, dar am învățat. Greșeli facem deja pe cantități mai mici”.
Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, în perioada 2015–2019, Republica Moldova importa anual între 11 și 25 de tone de cafea verde. În 2020, importurile au crescut la 53 de tone, iar în 2021 au ajuns la 77 de tone. Tendința s-a menținut, astfel că în 2025 au fost importate 115 tone, iar în cele 12 luni încheiate în iunie 2026, cantitatea a ajuns la 120 de tone.
Veaceslav IONIȚĂ, EXPERT ECONOMIC: „În 2000 noi consumam o ceașcă de cafea pe cap de locuitori, azi am ajuns la 180. Vorbesc de boabe, dacă o luăm și pe cea solubilă suntem foarte departe. Odată cu creșterea consumului de cafea trebuia să apară o nișă nouă. Avem oameni care aduc boabe verzi, merg la concursuri internaționale, urmăresc expozițiile”.
Potrivit expertului, 99% din cafeaua servită în cafenelele din țară este obișnuită, iar doar 1% este cafea de specialitate, cumpărată în mare parte de moldoveni pentru a fi preparată acasă. În total, moldovenii cheltuiesc anual aproximativ 1,5 miliarde de lei pentru consumul de cafea.