„Despre compensarea diferenței de tarif nu prea se vorbea în public”, dar după „aplicarea compensației s-a reușit detensionarea situației”, susține Ion Leahu, fost membru al Comisiei Unificate de Control. „Omul, dacă e pus să aleagă între 80 de bani și cinci lei, cât era atunci tariful la gaz, nici nu știi cum te trezești cu o secție de miliție, primar nou numit și primăria R. Moldova scoasă de acolo. Decizia de a compensa diferența de tarif a fost luată pentru stabilitatea zonei”, susține și Alexandru Flenchea, fost vicepremier pentru reintegrare. 

Flenchea: „Din bugetul central se achitau compensații pentru toți consumatorii de gaz din zona de securitate”

De ce timp de 30 de ani cele 14 localități din zona de securitate controlate de Chișinău nu au fost conectate la rețeaua de gaze din dreapta Nistrului? Alexandru Flenchea, vicepremier pentru reintegrare în perioada noiembrie 2019 – martie 2020, își amintește că „problema a existat mereu, iar în 2015 aceasta s-a acutizat, atunci când așa-zisul președinte al regiunii era Evghenii Șevciuk.” 

Flenchea precizează că în acea perioadă, „malul stâng a decis să impună tarifele de pe malul drept pentru localitățile din zonă, ei fiind conectați la sursele energetice din regiunea transnistreană. (…) A fost un șantaj și o presiune deschisă. De atunci, dacă nu s-a schimbat recent ceva, deși n-am auzit despre asta, din bugetul central se achitau compensații pentru toți consumatorii de gaz din zona de securitate. Compensațiile se acordau la diferența de tarif din stânga Nistrului și tariful impus tot de administrația regiunii transnistrene.”

Alexandru Flenchea a menționat că decizia de a compensa diferența de tarif a fost luată atunci pentru ca să nu fie afectați oamenii din acele localități.  

„În special, Varnița, satele raionului Dubăsari, platoul Cocieri, sunt zone vulnerabile. Omul dacă e pus să aleagă între 80 de bani și cinci lei, cât era atunci tariful la gaz, nici nu știi cum te trezești cu o secție de miliție, primar nou numit și primăria R. Moldova scoasă de acolo. Decizia de a compensa diferența de tarif a fost luată pentru stabilitatea zonei. Oamenii care trăiesc acolo, agenții economici care activează, au condiții dificile, foarte specifice. Localitățile de acolo, pe parcursul deceniilor, au fost supuse la tot felul de presiuni, spre exemplu, când locuitorilor din raionul Dubăsari li se confiscau mașinile fără vreun motiv de către poliția locală”, a argumentat fostul vicepremier pentru reintegrare. 

Fostul vicepremier critică autoritățile pentru lipsa unor soluții care puteau preveni criza energetică.  

„Ceea ce vedem acum este o încercare întârziată de a aproviziona aceste localități cu energie. Până n-am ajuns în criză, când mii de consumatori au rămas fără energie electrică și gaze naturale, nu s-a luat o decizie. Acum nu este momentul potrivit pentru acest proiect. Problema care s-a creat la 1 ianuarie 2025 a fost previzibilă. Se știa că așa va fi încă din 2023. Dacă vedem că Vadim Ceban spune că este nevoie de 3-9 luni pentru proiect, am avut tot anul 2024 pentru a-l implementa. Se putea să fie anunțată stare de urgență în avans și lucrările să fie făcute pentru a preveni criza, nu pentru a ajunge în situația actuală”, a precizat fostul vicepremier pentru reintegrare. 

„Cu aplicarea compensației s-a reușit detensionarea situației” 

Ion Leahu, fost membru al Comisiei Unificate de Control, a menționat pentru ZdG că aprovizionarea cu gaze naturale a localităților din stânga Nistrului controlate de autoritățile constituționale a fost tot timpul un subiect sensibil. El își amintește că „despre compensarea diferenței de tarif nu prea se vorbea în public”, dar afirmă că după „aplicarea compensației s-a reușit detensionarea situației. Cei care locuiesc în satele din stânga Nistrului, dar sub controlul Chișinăului, au fost mulțumiți de situație”, a precizat Leahu.   

„Tarifele achitate de oameni au fost atât de mici, încât pentru populație nici nu avea sens să abordeze această problemă. Chiar dacă aveau loc evenimente negative, deconectări, amenințări, ele n-au fost luate în serios”, punctează acesta. 

Ion Leahu afirmă că anterior au fost „zvonuri” despre conectarea celor 14 localități la infrastructura din dreapta Nistrului, doar că „proiecte concrete nu au fost dezbătute la Comisia Unificată de Control sau la Biroul pentru reintegrare”. 

Am întrebat la Biroul pentru reintegrare din ce motiv aceste localități n-au fost conectate anterior la resursele energetice livrate de pe malul drept. 

„Dosarul energetic nu e pe agenda formatelor existente în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană. Conectarea localităților vizate din zona de securitate la sistemul energetic de pe malul drept al Nistrului nu a avut loc pe motiv că locuitorii și autoritățile publice locale nu au dorit să o facă până la survenirea crizei, considerând că vor plăti în continuare tarife mai joase, deși în repetate rânduri au fost atenționări în sensul de a reveni în spațiul energetic unic al R. Moldova”, se arată în răspunsul oferit de instituție. 

„Se compensa până la 300 de metri cubi”

Roman Emelianov, secretarul Consiliului local al comunei Corjova, relatează pentru ZdG că din 1 ianuarie 2025, localitatea este deconectată de la rețeaua de gaze naturale. El spune că anterior, „până la deconectarea de la gazele naturale, în comună se achita un tarif de circa 1 leu pentru metru cub de gaz, după prețul de pe malul stâng al Nistrului. Unor localități din partea stângă controlate de autoritățile de la Chișinău se compensa până la 300 de metri cubi, adică până la acest consum se calcula după tariful malului stâng, iar dacă consumul depășea 300 de metri cubi, restul se achita după tariful de pe malul drept.”

„De prin anul 2015, autoritățile neconstituționale au început un fel de sancționare individuală. Ce înseamnă asta? 

CITEȘTE MAI DEPARTE PE ZDG.MD.