Republica Moldova s-a confruntat în acest an cu un număr în creștere de incidente în spațiul aerian. În 2026 au fost înregistrate 39 de încălcări ale spațiului aerian, față de 17 în 2025, a declarat președintele Maia Sandu în cadrul unui briefing de presă. Șefa statului a vorbit despre riscurile generate de dronele rusești și despre măsurile întreprinse de autorități pentru a consolida capacitatea de detectare și neutralizare a acestora.
Maia Sandu a spus că fenomenul este unul regional, iar dronele care ajung în spațiul aerian al Republicii Moldova reprezintă un risc pentru securitatea oamenilor și a infrastructurii.
„Orice dronă care încalcă spațiul nostru aerian pune în pericol oamenii, iar singurul vinovat de aceasta este Federația Rusă”, a declarat Maia Sandu.
Președintele a menționat că, în 2026, au fost raportate deja 39 de încălcări ale spațiului aerian, comparativ cu 17 cazuri înregistrate pe parcursul anului 2025.
Potrivit Maiei Sandu, problema nu este una specifică Republicii Moldova. Ea a menționat că drone au ajuns și în spațiul aerian al unor state precum Polonia, România și țările baltice, iar chiar și armate mai bine dotate au întâmpinat dificultăți în a le opri.
„Dronele rusești evoluează foarte rapid, la fiecare câteva luni fiind produse versiuni mai performante care pot evita soluțiile de apărare aeriană construite între timp”, a spus șefa statului.
Moldova își modernizează sistemul de supraveghere
Potrivit Maiei Sandu, apărarea împotriva dronelor are două componente principale: detectarea și neutralizarea.
Autoritățile modernizează sistemul de supraveghere a spațiului aerian pentru a putea identifica mai bine obiectele care pătrund în zona controlată de Republica Moldova. Totuși, președintele a recunoscut că actualele capacități nu sunt suficiente pentru a acoperi toate amenințările.
„Chiar dacă vedem mai bine ce se întâmplă, capabilitățile existente încă nu sunt suficiente”, a declarat Maia Sandu.
În prezent, Armata Națională dispune de sisteme portabile de rachete antiaeriene, mitraliere antiaeriene și mijloace de război electronic. Acestea sunt operaționale, însă aria lor de acțiune este limitată, fiind utilizate în special pentru protejarea infrastructurii critice.
„Ignorarea sistemului de apărare timp de 30 de ani nu poate fi recuperată în cinci ani. Lucrăm cu partenerii să accelerăm acest proces”, a spus președintele.
120 de milioane de euro pentru un sistem de apărare antiaeriană
Unul dintre cele mai importante proiecte anunțate de autorități vizează achiziționarea unui sistem de apărare antiaeriană cu rază medie.
Maia Sandu a anunțat că Ministerul Apărării a obținut 120 de milioane de euro sub formă de finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene. Banii urmează să fie utilizați pentru procurarea unui sistem destinat detectării și neutralizării țintelor aeriene.
Președintele a subliniat însă că dezvoltarea capacităților de apărare necesită timp, iar autoritățile caută între timp și alte soluții.
„Nu poate fi un singur echipament care să ofere o soluție, pentru că anumite drone zboară la o înălțime care pot fi detectate de anumite mecanisme și altele la altă înălțime. De asta e nevoie de niveluri de securitate și la asta lucrăm”, a explicat Maia Sandu.
Schimb de informații cu statele vecine
Republica Moldova își consolidează și cooperarea cu țările vecine pentru a îmbunătăți schimbul de informații despre obiectele care pătrund în spațiul aerian.
Potrivit președintelui, datele oferite de sistemele naționale de supraveghere urmează să fie completate prin informații furnizate de partenerii externi.
Autoritățile caută, de asemenea, soluții moderne și mai accesibile pentru combaterea dronelor, în condițiile în care tehnologiile utilizate de acestea evoluează rapid.
„Astăzi riscurile sunt reale”, a declarat Maia Sandu.
Populația, avertizată prin soluții alternative până la implementarea MD-Alert
În contextul incidentelor aeriene, autoritățile caută și modalități prin care populația să poată fi avertizată rapid în cazul unor situații de criză.
Sistemul MD-Alert nu este încă funcțional. Potrivit Maiei Sandu, implementarea acestuia costă aproximativ 5 milioane de euro și mai necesită timp.
Până la finalizarea proiectului, președinta a cerut instituțiilor să identifice metode alternative de informare a populației.
„De aceea am cerut instituțiilor să identifice metode intermediare, alternative de informare rapidă, inclusiv cele digitale”, a declarat Maia Sandu.
În același timp, șefa statului a dat asigurări că autoritățile continuă să investească în capacitățile de apărare și să colaboreze cu partenerii externi pentru consolidarea protecției spațiului aerian al Republicii Moldova.
Astăzi, două obiecte aeriene neidentificate au traversat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova, în contextul atacurilor masive lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei. Obiectele au fost detectate de sistemele de supraveghere ale Serviciului Operații Aeriene.