„-Voi știți ordinea voastră în catalog? Trofim, tu al câtâlea ești? Tu al câtâlea ești Nichita?
-Al treilea.
-Hai treci la tablă și scrie, eu sunt al treilea în catalogul școlar.”

Nichita este elev în clasa a 5-a la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Bălți și are o dizabilitate de vedere. În ciuda dificultăților, băiatul este unul dintre cei mai activi elevi din clasă. Colegii îl sprijină la lecții, iar profesorii au găsit metode prin care îl implică în toate activitățile școlare.

Nichita CIREȘ, ELEV: „La școală eu mă simt foarte bine, am mulți prieteni. Școala este a doua casă care te învață multe lucruri și cu ele poți să ajungi foarte departe.Obiectul meu preferat este limba română”.

Părinții lui Nichita au descoperit dizabilitatea băiatului când acesta era în clasa a 3-a, iar de atunci totul s-a schimbat la 180 de grade.

Tatiana CIREȘ, MAMA LUI NICHITA: „Noi credeam că este așa pur și simplu, știți cum au copiii acum cu tehnologiile, cu telefoanele, scade vederea, dar mai apoi am observat că ochii lui se uită lateral și deja m-am alarmat, am plecat la medici și am aflat diagnosticul pe l-au pus. Că este o boală genetică.”

Pentru a se descurca la ore, Nichita folosește o tabletă și un binoclu.   

„Într-o seară îi spuse nevestei. Ce trist că nu avem și noi niciun copil.”

Nichita CIREȘ, ELEV: „-Acest aparat eu îl pun pe fișă și dacă nu văd ce scrie acolo eu pun aparatul și măresc. 

-El te susține? 

-Da. 

-Și acest aparat . 

-Ce este acest aparat? 

-El mărește distanța când eu nu văd de pe tablă și eu pun acest aparat pe ochi și văd mai bine.”

Profesorii și colegii îl ajută, iar băiatul urmează programul obișnuit de ore.

„Nichita este un coleg foarte bun, foarte amabil. Mereu este gata să ne ajute pe noi și mereu este drăguț cu noi.”

„Suntem prieteni, ne înțelegem foarte bine.”

În ultimii șase ani, numărul copiilor cu dizabilități integrați în școlile de masă a crescut cu 45 de procente, totuși, Moldova rămâne în urma altor țări europene în ceea ce privește infrastructura și formarea cadrelor didactice.

Cristina STRATULAT, OFIȚER PROGRAME DE SCHIMBĂRI SOCIALE ȘI COMPORTAMENTALE ÎN CADRUL UNICEF: „În mare parte este problemă cu copiii cu dizabilități severe, în care cadrele didactice spun că le este frică sau uneori nu au sprijinul necesar. Și aici este vorba și despre lipsa cadrelor didactice de sprijin care lipsesc în anumite școli și atunci profesorii nu fac față.”

Potrivit specialiștilor, soluțiile pentru o educație incluzivă implică reforme în mai multe direcții: investiții în infrastructură, programe de formare pentru cadrele didactice, conștientizarea comunității și simplificarea procedurilor administrative.  

Cristina STRATULAT, OFIȚER PROGRAME DE SCHIMBĂRI SOCIALE ȘI COMPORTAMENTALE ÎN CADRUL UNICEF: „Începând de la rampe de acces, echipamente asistive și tot ce este necesar pentru a asigura procesul de incluziune. În acest an ne propunem să punem un accent mai deosebit pe comunicarea interpersonală , susținerea educației incluzive și cum implicăm atât comunitatea cât și părinții pentru a accepta incluziunea și a susține incluziunea în școală.”

Potrivit Ministerului Educației, în anul de studii 2023-2024, numărul copiilor cu nevoi speciale din școlile speciale s-a redus de peste trei ori, ajungând la aproximativ 500, comparativ cu 1.807 de anul 2013-2014. La începutul anului de studii 2022-2023, în școlile primare și gimnaziale din țară erau înscriși 10.500 de elevi cu cerințe educaționale speciale. În total în Republica Moldova sunt peste 11 mii de copii cu dizabilități.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  găsiți imaginile, dar și știrile momentului din Moldova și din întreaga lume! Fii reporter Pro TV. Dacă ai surprins imagini care pot deveni o știre, ni le poți trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.