SARS COV-2 face parte din familia Coronaviridae si este similar cu virusurile care determina SARS (identificat in China, in 2003) si MERS (identificat in Arabia Saudita, in 2012).

Medicul Alina Stanca mentioneaza faptul ca SARS COV-2 este un ARN virus, din structura caruia fac parte patru proteine principale (S, E, M si N), cat si cateva proteine accesorii. Boala provocata de virus a fost denumita COVID 19 si este o boala infectioasa, unde infectia se poate transmite de la animale si interuman. In ceea ce priveste contaminarea, exista mai multe cai prin care se poate produce:

● particule generate prin tuse, stranut, vorbit,
● contact direct cu o persoana infectata,
● contact indirect, prin atingerea suprafetelor contaminate,
● transmitere aeriana, prin aerosoli (virusul ramane viabil in aer aproximativ 3 ore),
● calea conjunctivala, care nu a fost dovedita, desi virusul a fost detectat in lacrimi.

Potrivit datelor actualizate la nivel mondial, din persoanele infectate, 20% prezinta cazuri severe, in timp de 70% prezinta cazuri usoare, moderate.

Boala usoara si moderata (60-80% dintre pacienti) se manifesta:

● fara afectare pulmonara,
● afectare pulmonara mai mica de 50%, fara semne de severitate,
● chiar si la pacientii asimptomatici pot exista leziuni de pneumonie COVID.

Boala severa (15-25% dintre pacienti) se manifesta:

● cu dispnee,
● frecventa respiratorie creste peste 30 de respiratii pe minut,
● saturatia de oxigen scade sub 93%,
● raportul PaO2/FiO2 este sub 300,
● afectarea pulmonara este peste 50%.

Boala critica (5-15% dintre pacienti) se manifesta:

● insuficienta respiratorie,
● soc septic,
● tulburari de coagulare,
● MSOF (insuficienta multipla de organ).

Plamanul, organul cheie in infectia cu SARS COV-2

„Exista trei faze ale bolii. Prima este faza raspunsului viral, unde, dupa ce virusul patrunde in tractul respirator, se multiplica. Urmeaza o perioada de incubatie de 5-7, pana la maximum 14 zile, dupa care apar simptomele specifice, intalnite in orice infectie respiratorie.
In faza a doua, intervin mecanismele de aparare din partea gazdei. Daca acestea sunt depasite, virusul patrunde in organism, in circulatia sistemica, si afecteaza mai multe organe, printre care si plamanii, cu aparitia pneumoniei COVID.
Faza a treia este faza de hiper-inflamatie, asa numita furtuna citokinica, in care evolutia este spre sindromul de detresa respiratorie, insuficienta respiratorie, insuficienta cardiaca si soc”, precizeaza medicul Alina Stanca.

Traseul la nivel pulmonar

In cazul noului coronavirus, principalul mod de transmitere este prin picaturile de saliva, iar infectia tractului respirator inferior este una dintre cele mai comune manifestari ale bolii. Mai mult, pneumologul spune ca fiziopatologia pulmonara este responsabila pentru majoritatea deceselor.

„Ajuns la nivel alveolar, virusul infecteaza pneumocitele de tip II, moment in care incepe replicarea si eliberarea virala, determinand un proces de piroptoza asupra celulei gazda, adica o moarte celulara programata proinflamator, cu eliberarea unor modele moleculare, care apoi sunt recunoscute de celulele epiteliale invecinate, de celulele endoteliale si de macrofagele alveolare. Acestea declanseaza raspunsul inflamator, prin generarea de chemokine si citokine proinflamatorii, de tipul interleukinei 6, 10, 1 etc., care, mai departe, atrag celule inflamatorii de tipul monocitelor, macrofagelor si celulelor T”, spune Alina Stanca.

In cazul unui raspuns imun adecvat, procesul inflamator atrage celulele de tip T. Celulele de tip T - CD4 mediaza raspunsul imun eficient, celulele T - CD8 recunosc si elimina celulele infectate, apar anticorpii neutralizanti care leaga si inactiveaza virusul, macrofagele alveolare care inlatura virusul neutralizat si recunosc si fagogiteaza celulele moarte. Practic, asa cum explica pneumologul, toate aceste procese duc la eliminarea virusului cu leziuni pulmonare minime si vindecare.

In cazul unui raspuns imun disfunctional, se acumuleaza in continuare celule imune, care produc in mod exagerat citokine, care conduc la raspunsul inflamator excesiv, asa numita furtuna citokinica. La nivel pulmonar, acest proces inflamator are ca rezultat ingrosarea interstitiului alveolar cu acumularea de fibrina si formarea de membrane hialine, cu cresterea permeabilitatii capilare si activarea coagularii. Toate acestea duc la aparitia edemului pulmonar, cu distructia alveolara masiva, aparitia de fibroza, cu generarea de microtrombi, perturbarea schimbului gazos prin membrana alveolo-capilara, insuficienta respiratorie si sindromul de detresa respiratorie acuta.

Care sunt pacientii cu risc crescut de evolutie severa a infectiei cu SARS COV-2

Barbatii, varstnicii si persoanele care asociaza comorbiditati sunt pacientii care pot dezvolta o forma severa de COVID 19, in cazul infectarii cu noul coronavirus. Bolile cardiovasculare joaca un rol important in acest caz (13,2%), urmate de diabet, hipertensiune arteriala, bolile respiratorii cronice, cancerul, cat si obezitatea.

Fibroza pulmonara

„Cea mai de temut complicatie din punct de vedere pulmonar este fibroza. Ea apare, in general, in cazurile critice, atunci cand vorbim despre sindromul de detresa respiratorie acuta, si este consecinta unui proces fibroproliferativ primar. S-a observat ca, chiar si dupa eradicarea virusului si vindecarea bolii, boala pulmonara interstitiala poate progresa cu evolutie spre fibroza. Pe de alta parte, chiar si grade mici de fibroza reziduala pot creste mortalitatea si morbiditatea la pacientii varstnici, cu afectiuni pulmonare preexistente”, spune specialista.

Mecanismele prin care infectia cu SARS COV-2 produce leziuni pulmonare sunt partial cunoscute, dar sunt incriminati mai multi factori:

● furtuna citokinica,
● toxicitatea pulmonara indusa de medicamente,
● presiunile respiratorii inalte si injuria pulmonara acuta indusa de hiperoxia asociata ventilatiei mecanice.

Asa cum precizeaza si Alina Stanca, la acest moment, consecintele pe termen lung ale COVID-19 sunt doar speculative, fiind nevoie de studii prospective.

Tratament COVID-19

La acest moment, nu exista o terapie antivirala specifica pentru infectia cu noul coronavirus.. Elementul cheie este suportul respirator cu mentinerea saturatiei de oxigen peste 92%. Doctor Alina Stanca mentioneaza cum de-a lungul lunilor de pandemie au existat mai multe protocoale terapeutice din care fac parte antivirale, Remdesivir-ul fiind singurul aprobat de FDA.

„Se recomanda, din pacate, de rutina, antibioticoterapie cu spectru larg, desi singura indicatie ar fi doar atunci cand sunt semne de suprainfectie bacteriana. Exista studii care au aratat ca antibioticele nu sunt eficiente in terapia COVID. In ceea ce priveste corticosteroizii sistemici, exista studii care ne arata ca in cazurile severe, cele care necesita suport respirator, ar scadea mortalitatea”, spune pneumologul.

Mai mult, in cazul tratamentului COVID se mai administreaza si medicatie anticoagulanta, iar daca vorbim despre ventilatia mecanica in pozitie prona, aceasta este benefica, deoarece asigura o ventilare omogena a plamanilor. Oxigenarea prin membrana extracorporala se foloseste in cazuri de hipoxemie persistenta in cazul pacientilor ventilati mecanic la parametri optimi, iar plasma recoltata de la un pacient convalescent se administreaza tot in cazurile severe.

Concluzii

Medicul primar pneumolog Alina Stanca trage o serie de concluzii prin care spune ca pandemia de COVID 19 este cea mai grava criza medicala determinata de o infectie, dupa pandemia de gripa spaniola din 1918. Boala COVID-19 este noua, cu evolutie clinica incomplet previzibila, unde exista multe necunoscute:

● factorii de risc pentru evolutie spre boala severa sunt incerti, desi varsta inaintata si comorbiditatile sunt factori importanti,
● riscul de mortalitate este incert si variaza de la tara la tara,
● nu exista un tratament specific, iar raportul risc-beneficiu in cazul tratamentelor utilizate nu este clar,
● sunt necesare studii prospective pentru a lamuri toate aceste necunoscute.