Prima femeie președinte din istoria republicii, Maia Sandu, ajunge la cârma statului în 2020, când câștigă alegerile cu o puternică retorică pro-europeană promisiuni de reformare a justiției și combatere a corupției.
De-a lungul mandatului, Sandu gestionează provocări majore, precum pandemia COVID-19, criza economică și tensiunile geopolitice cu Rusia. Realizarea cea mai mare este însă statutul de țară-candidat și demararea negocierilor de aderare la UE – pași importanți pe care Republica Moldova îi face pe fondul invaziei ruse în Ucraina.
Deși apreciată pentru integritatea sa, Sandu a fost criticată pentru ritmul lent al reformei justiției și lipsa îmbunătățirii rapide a condițiilor economice. Partidele pro-Kremlin i-au reproșat și că ar pune țara în conflict cu Moscova; și ar limita libertatea de exprimare, după închiderea unor posturi pro-ruse.
Maia Sandu deține diplome în economie și administrație publică, inclusiv la Harvard. Între 2012-2015, este ministru al Educației, implementând un set de reforme importante. Fondează Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), candidează la prezidențiale în 2016, dar este învinsă de Igor Dodon. În 2019, devine premier pentru scurt timp, după ce Blocul ACUM, din care făceau parte PAS și Platforma DA, formează alianță cu socialiștii, reușind să înlăture regimul oligarhic al lui Vlad Plahotniuc.
În actualele alegeri prezidențiale, sondajele o poziționează drept favorită, deși se așteaptă o bătălie finală în turul doi. Planul său electoral se bazează pe promisiunea de aderare la UE până în 2030, îmbunătățirea condițiilor de viață, grija pentru cetățeni și menținerea păcii.
