Cheltuielile extravagante ale Valenciei din ultimii ani sunt un exemplu foarte bun pentru a explica situatia dezastruoasa in care se afla Spania in prezent. Cotidianul britanic The Telegraph face o radiografie a celor mai scumpe constructii din regiunea spaniola, care acum zac nefolosite.
Aeroportul construit din sticla si metal straluceste in razele soarelui si doar un pasager trece prin usile sale.
Buruienile au napadit pista de aterizare nefolosita, iar turnul de control a fost acoperit de crengile portocalilor si ale maslinilor care au crescut in voie in jurul lui.
Acesta este aeroportul din Castellon, orasel situat in estul provinciei Valencia. La un an si jumatate de la inaugurare, dupa o investitie de peste 150 de milioane de euro si fara nicio utilitate in prezent, aeroportul a devenit simbolul cheltuielilor exagerate care au adus, in prezent, Spania pe punctual de a c1ere ajutor financiar din partea Uniunii Europene.
In ultimii 10 ani, regiunea Valencia, de pe coasta Mediteranei, a dat exemplul perfect de grandoare economica, imprumutand din ce in ce mai mult bani pentru a-si putea contrui proiectele extravagante.
Dar in contextul in care guvernul central de la Madrid a anuntat sapatana aceasta a cinea runda de cheltuieli bugetare si cresteri de taxe, regiunea simbolizeaza, de asemenea, tot ce a mers prost in toata tara.
In orice directie ai intoarce capul, exista exemple de “elefanti albi” costisitori care au transfromat Valencia intr-una dintre cele mai indatorate regiuni ale Spaniei si prima care a cerut ajutor Madridului.
La o ora de mers de aeroportul din Castellon se afla orasul Valencia, capitala provinciei cu acelasi nume, unde protestele au devenit o obisnuinta zi de zi.
Un circuit de Formula 1 serpuieste printre strazi, sperand sa fure din grandoarea celui de la Monaco. Din 2008 si pana in 1012 a gazduit Grand Prix-ul european, pentru care mogului F1, Bernie Ecclestone, a fost platit anual cu cate 20 de milioane de euro, din banii primariei. In 2013, competitia a fost abandonata.
Urmeaza zona portuara, a carei reconstructie a costat peste 2,4 miliarde de euro, in 2007. Debarcaderul modern, aflat doar la o aruncatura de bat de centrul istoric al orasului a jucat un rol important in cadrul celor mai scumpe competitii de iahturi din lume. In prezent, cheul sta mai mult gol.
In centrul orasului se ridica un complex architectural care a facut Valencia cunoscuta in toata lumea – Orasul Artelor si Stiintelor, complex cultural care are in mijloc un auditorium in forma unor coaste de balena. Centrul de 1,1 muiliarde de euro a fost construit de arhitectul spaniol Santiago Calatrava, pentru a concur cu cladirea Operei din Sydney si cu Muzeul Guggenheim din Bilbao.
In 2006, la un an de la terminarea constructiei, a fost centrul de intalnire a peste un miliond e pelerini care au venit sa-l vada pe Papa Benedict XVI. De atunci, putine evenimente culturale au avut loc acolo, in timp ce intretinerea anuala costa 40 de milioane de euro.
Asemenea proiecte pe care autoritatile au cheltuit sume enorme de bani i-a infuriat pe cei 5,1 milioane de locuitori ai regiunii, care au vazut economia prabusindu-se in ultimii ani, cu o rata a somajului de 27%, peste media nationala.
Cu datorii de aproape 21 de miliarde de euro, un deficit public de 4,5% din PIB-ul local si ratinguri dintre cele mai scazute din partea agentiilor de evaluare finanaciara, Valencia a fost prima din cele 17 regiuni autonome din Spania care a cerut ajutor de la guvernul national de la Madrid. Valencia are nevoie de 4,5 miliarde de euro pentru a supravietui.
Ultimii ani de recesiune din Spania au scos la iveala coruptia, incompetenta si cheltuirea in exces a banului public. Anul trecut, Francisco Camps, presedintele guvernului local la acea vreme, a fost nevoit sa demisioneze pentru a raspunde acuzatiilor de luare de mita. Ulterior a fost achitat.
Carlos Fabra, insa, care a condus timp de 16 ani una din cele trei provincii ale regiunii, a fost condamnat pentru frauda si luare de mita. Desi cariera sa politica poate ca s-a terminat, mostenirea lui Fabra va trai in continuare – aeroportul fantoma din Castellon, cu bustul lui din metal ridicandu-se semet la intrare.