Traim in epoca largului consum, cererea genereaza oferta si invers, uite asa s-a ajuns ca alimentele de pe rafturile magazinelor noastre sa fie falsificate, din motive financiare evidente.
Prin „frauda alimentara” se intelege, conform definitiei date intr-un raport intocmit de Journal of Food Science SUA, „un termen colectiv care cuprinde cazurile de inlocuire deliberata, adaugare, manipulare, denaturare si etichetare gresita a mancarurilor, ingredientelor sau ambalajelor alimentare, sau declaratiile false ori inselatoare referitoare la un produs, in scopul obtinerii unor castiguri banesti”.
Nu mai este nici un secret ca multe companii modifica compozitia unui aliment, pentru aspect, greutate, volum sau gust.
Alimentele falsificate sunt si cele care prezinta mai multi aditivi decat este permis.
Modalitati de a frauda produsele alimentare:
Daca producatorul a folosit, cu buna stiinta, una din urmatoarele modalitati:
- a eliminat un constituent valoros (natural) din formula originala;
- a adaugat substante in scopul de a mari cantitatea de produs, in detrimentul calitatii acestuia;
- a reconditionat un produs degradat sau viciat pentru a-i ascunde defectele;
- a folosit aditivi alimentari interzisi sau in cantitatile necorespunzatoare;
- a falsificat complet produsul prin asocierea unor componente chimice asemanatoare celor din care se obtine produsul natural.
Mai jos vedeti un top al celor mai des falsificate produse alimentare de larg consum:
1. Uleiul de masline (moda uleiului de masline a dus la tot soiul de inovatii pentru acoperirea cererii. Sa spunem ca uneori mai sunt prezente in sticla „de masline” uleiuri de porumb, alune de padure si palmier)
2. Laptele si produsele lactate (laptele poate fi falsificat prin inlocuirea grasimii din lapte pe grasimi de origine vegetala, cum ar fi cea de palmier, proteina din lapte inlocuite cu cel vegetal, cum ar fi soia, structura produsului fermentat de iaurt, smantana, iaurt ingrosata cu faina de grau, amidon s.a.)
3. Branzeturile (sunt falsificate prin inlocuirea partiala a proteinelor laptelui cu proteine vegetale, cum ar fi soia sau untul de palmier)
4. Mierea (este diluata cu sirop de porumb bogat in fructoza, fructoza si inca altele)
5. Mezelurile (carnea de calitate superioara este deseori amestecata cu alte tipuri de carne, precum cea de magar sau de cal, se utilizeaza mai mult de 50% de soia in loc de carne, conservanti, coloranti si aromatizatori, iar pentru a se pastra mai bine ea este “tratata” cu E-uri sau chiar radiata)
6. Painea (se falsifica prin adaos de aditivi alimentari, unii aprobati sau opriti de normele de sanatate)
7. Cafeau (aici mentionam cicoarea, porumbul prajit, diverse plante leguminoase, caramelul, maltul, glucoza si maltodextrinele).
Autenticitatea unui aliment consta in compozitia produsului care trebuie sa fie conforma cu reteta originala. Metoda de producere si conservare, sistemul agricol si sitemul ecologic din care provin, originea geografica a produsului sau anul de productie (de exemplu, in cazul vinurilor) reprezinta alte criterii care atesta autenticitatea unui produs.
Cel mai des consumate produse de catre moldoveni, evident raman a fi : painea, laptele si carnea. Si aici e cel mai dureros sa aflam ca aceste *modificari* nu sunt indicate pe ambalajele produselor procurate de noi. Exista chiar si legi binevoitoare care in mod normal ar trebui sa-I pedepseasca pe producatorii falsificatori ( de ex: HOTARIRENr. 196, din 25.03.2011, pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind mentiunile nutritionale si de sanatate inscrise pe produsele alimentare), dar probabil din lipsa de resurse umane, financiare, sau interes, nu exista o comisie de specialisti care sa urmareasca tot procesul de productie de la fabric, la ambalare, indicarea ingredientelor pe ambalaj, transport, si pastrarea acestora in depozite sau rafturile magazinelor, petru fiecare producator in parte.
Sfaturi pentru a evita produsele fraudate
Cititi etichetele produselor. Daca identificati in compozitia lor mai multe E-uri, renuntati la ele. Cautati alte variante din acel produs care au o compozitie lipsita, total sau partial, de adaosuri periculoase. Daca mierea nu zahariseste, inseamna ca este contrafacuta, avand adaosuri de conservanti. Urmariti lista de ingrediente atunci cand cumparati salam, mezel, carnati, crenvusti, conserve de carne, pate. Constatati din ce sunt obtinute produsele. Uleiurile de masline sunt amestecate cu ulei de floarea-soarelui. Pentru a va asigura ca este autentic, trebuie sa fie specificat pe eticheta ca este presat la rece si ca are o aciditate mai mica de 0.8%. Laptele contrafacut o sa aiba mirosuri si gusturi straine, si asta e primul lucru care trebuie sa va puna in garda. Si cel mai important, sa nu cumparati alimente care nu ofera, pe etichete, informatii complete privind ingrediente si calitatea sa, si nu cumparati produse cu ambalajul deteriorat.