1618: Johannes Kepler descoperă a treia lege a mișcării planetelor

Astronomul şi matematicianul german Johannes Kepler este cel care a formulat cele trei legi ale mişcării planetelor, care au dus la înlăturarea definitivă a teoriei potrivit căreia Soarele se roteşte în jurul Pământului.

Johannes Kepler îşi dorea, iniţial, să devină pastor protestant, dar, în cele din urmă, având o mare înclinație pentru matematică, a acceptat, în 1594, funcția de profesor de matematică și astronomie la Universitatea din Graz, Austria, unde a început să lucreze la elaborarea teoriilor sale.

Primele două legi au fost publicate în 1609 în „Astronomia nova”, iar cea de-a treia, la 8 martie 1619 în lucrarea „Harmonices mundi”.

1871: A murit Alexandru Hurmuzachi, membru fondator al Societăţii Academice Române

Alexandru Hurmuzachi, cunoscut şi cu numele de Alecu, a fost fiul marelui vornic bucovinean Doxachi Hurmuzachi și a Ilenei (Ilinca, Olena) Murguleț, fiica unui stolnic.

Născut în Bucovina, Alexandru Hurmuzachi a devenit un cunoscut publicist şi om politic, fiind unul dintre membri fondatori ai Societății Academice Române și unul dintre fruntașii mișcării naționale din Bucovina. A fost ales deputat din partea Bucovinei în Parlamentul austriac.

Alexandru Hurmuzachi a murit la Napoli, Italia. 

1888: S-a născut sculptorul Cornel Medrea

Cornel Medrea s-a născut în comuna Miercurea, județul Sibiu, şi, după ce a absolvit Şcoala de arte şi meserii din Zlatna, s-a înscris la Şcoala superioară de arte decorative din Budapesta (1905-1912), lucrând, în acelaşi timp, şi în atelierul sculptorului Zola, reputat monumentalist în acea vreme.

Şi-a continuat studiile în Austria, Germania, Italia, Franţa, Iugoslavia, Bulgaria. În 1914 s-a stabilit la Bucureşti, unde a debutat într-o expoziţie cu un bust al poetului George Coşbuc.

A realizat, de altfel, busturile mai multor personalităţi, române sau străine, printre care Victor Hugo, Aristide Demetriade în rolul lui Hamlet (Teatrul Naţional din Bucureşti, 1919), Barbu Delavrancea (Şoseaua Kiseleff , Bucureşti, 1920), Avram Iancu (Ciuruperii, 1927), Andrei Mureşanu (Bistriţa, 1932), George Enescu (Giurgiu, 1938), Gh. Lazăr (Avrig, 1938), Ovidiu (Şos. Kiseleff , 1917) etc.; Monumentul dedicat răscoalei din 1907 (Buzău), Monumentul ceferiştilor (Bucureşti, 1923), împreună cu Ion Jalea, precum şi reliefurile de la Mausoleul din Mărăşeşti (1930).

1896: S-a născut celebrul lăutar Zavaidoc

Cântărețul de muzică populară românească și de romanțe Marin Gheorghe Teodorescu, care şi-a luat numele de Zavaidoc, s-a născut pe 8 martie 1896, la Pitești și a murit pe 13 ianuarie 1945, la București.

A participat la Primul Război Mondial, unde a cântat alături de colegii săi din echipele artistice ale armatei, susținând concerte și spectacole prin spitale. În această perioadă a evoluat alături de cântăreața Elena Zamora, taraful lui Fănică Luca și de compozitorul George Enescu.

În 1918 a fost înrolat la Pitești la Regimentul 44 Infanterie, alături de fratelui său Vasile, iar gemeralul Traian Moșoiu avea să-l numească Zavaidoc, numele fiind un derivat de la regionalismul „zavaidoacă” ce însemnă „neastâmpărat, năzdrăvan, energic şi vesel”.

Deşi după război, i s-a propus să devină tenor la Opera Română, Zavaidoc a refuzat, pregerând în continuare muzica lăutărească şi ajungând astfel să cânte și în Ungaria, Bulgaria, Paris (la Expoziţia Universală din 1937 însoţeşte delegaţia română).

1910: Aviatoarea franceză Raymonde de Laroche devine prima femeie care primește licența de pilot

Franţuzoaica Elise Raymonde Deroche (1882 – 1919) a fost prima femeie din lume care a obţinut o licenţă de pilotaj. În 1909, pe când lua masa de prânz cu Charles Voisin, un aviator francez, i-a sugerat ca ea să înveţe să piloteze un avion. Ideea i-a surâs, cu atât mai mult cu cât Deroche iubea sporturile „de băieţi“ încă de mică, dar pe care le abandonase pentru un timp pentru o carieră de actriţă, atunci când a devenit cunoscută sub pseudonimul de „Raymonde de La Roche“.

Orele de zbor deasupra oraşului Châlons-en-Champagne, predate de însuşi Voisin, au devenit repede noua ei ambiţie. Astfel că, un an mai târziu, pe 8 martie 1910, Deroche primea licenţa de pilotaj din partea aeroclubului francez.

În prezent, în faţa aeroportului Le Bourget din Paris, se află o statuie a Elisei Deroche.

1910 - S-a născut prozatorul Radu Tudoran, autorul celebrului roman „Toate pânzele sus!“

Radu Tudoran s-a născut în martie 1910, la data de 8, în comuna Blejoi din Prahova, în familia lui Alexandru Bogza, care a dat literaturii române încă un scriitor, pe Geo Bogza. Numele de Nicolae Bogza pe care l-a primit la botez avea să şi-l schimbe peste ani, atunci când a înţeles că vrea să scrie, în cel de Radu Tudoran, ca să nu existe confuzii.

1936 - S-a născut actriţa Gina Patrichi

Gina Patrichi face parte, alături de Silvia Popovici sau Amza Pellea, din aşa-numita „promoţie de aur“ a teatrului românesc, care-a absolvit IATC-ul în 1956.

Prima apariţie remarcabilă în cinema a fost cea în rolul Rozei din capodopera lui Liviu Ciulei „Pădurea spânzuraţilor“ (1965), unde apare împreună cu colegul ei, Victor Rebengiuc.

Alături de Silvia Popovici, Gina Patrichi a fost actriţa preferată a regizoarei Malvina Urşianu, care i-a oferit roluri importante în multe din filmele ei, începând cu „Trecătoarele iubiri“ (1974), apoi „Liniştea din adâncuri“ (1982) şi partitura Zazei (o excentrică aristocrată căzută în mizerie, morală şi fizică, în zorii comunismului) în dubletul „Pe malul stâng al Dunării albastre“ (1983) şi „Figuranţii“ (1987).

Cel mai cunoscut rol al ei rămâne, însă, cel al reporterei TV Luiza din „Proba de microfon“ (1980) a lui Mircea Daneliuc.

1945: Guvernul român solicită reintegrarea nordului Transilvaniei, după Dictatul de la Viena

Guvernul român a adresat guvernului sovietic o telegramă în care solicita reintegrarea nordului Transilvaniei la România, anexat de Ungaria, ca urmare a Dictatului de la Viena din 1940.

În telegrama de răspuns, din 9 martie 1945, Stalin a consimțit la reinstalarea administrației românești în nordul Transilvaniei. La 13 martie 1945, la Cluj, a avut loc proclamarea oficială a reinstalării administrației românești în această parte a țării.

1970: Naţionala de handbal masculin cucerește al treilea titlu consecutiv de campioană mondială

În 1970, la cea de-a 7-a ediție a Campionatului Mondial de Handbal Masculin, care s-a în perioada în Franța, echipa naţională a României a câștigat medalia de aur şi titlul de campioană mondială pentru a treia oară consecutiv. În finală, ea a întâlnit echipa RDG-ului, pe care a reuşit să o învingă cu o scor strâns: 13 - 12.

1997: Gabriela Szabo a cucerit medalia de aur la Campionatele Mondiale de la Paris

La 8 martie 1997, atleta Gabriela Szabo a cucerit medalia de aur la Campionatele Mondiale de la Paris. În aceeași zi, un an mai târziu, Gabriela Szabo a doborât recordul mondial la proba de 2.000 m, record ce data de 13 ani, în cadrul concursului internaţional atletic de sală din Germania

2014: Zborul 370 al Malaysia Airlines a dispărut, în mod misterios, de pe radare

În urmă cu 11 ani, zborul MH370 al companiei Malaysia Airlines a dispărut în mod misterios de pe radare. Au fost găsite cantități mici de resturi ale avionului, dar rapoartele rămân neconcludente, astfel că nici în prezent nu se ştie ce s-a întâmplat.

Fiind, fără îndoială, unul dintre cele mai mari mistere ale ultimului deceniu, există încă sute de întrebări în legătură cu dispariția zborului MH370. Cum au arătat ultimele momente ale avionului în aer? De ce nu a fost recuperat avionul? Ce nu ne spune guvernul? Știe măcar guvernul ceva despre asta?

Pe 8 martie 2014, la ora 00:41, zborul MH370 al companiei Malaysia Airlines a decolat cu 227 de pasageri și 12 membri ai echipajului de pe Aeroportul Internațional din Kuala Lumpur. Avionul urma să ajungă la Aeroportul Internațional Beijing Capital la ora locală 6:30. Nu a mai ajuns.

În schimb, la ora 1:07 a.m., avionul a trimis ultimul său raport automat de poziție. La ora 1:19 a.m., controlorii de trafic aerian au primit ultima transmisie vocală din cabina de pilotaj a avionului nefericit: „Noapte bună, Malaysian 3-7-0”, conform History.

La aproximativ o oră după ce avionul a ratat ora de aterizare programată la Beijing, Malaysia Airlines a anunțat dispariția acestuia.

Avionul Boeing 777 a dispărut în tăcere. Nu s-a primit niciodată un semnal de ajutor. Piloții nu au activat niciodată un SOS. De ce? Acest lucru rămâne un mister. Împreună cu cea mai mare parte a avionului, cutia neagră nu a fost găsită niciodată - și ar fi putut oferi răspunsuri, potrivit The Washington Post.

Zborul 370 avea patru transmițătoare de localizare de urgență, au declarat oficialii malaysieni pentru CNN. Două erau depozitate pe pluta de salvare a avionului, unul era depozitat în cabină, iar al patrulea era o antenă lângă ușa din spate, în partea superioară a aeronavei.

Este nevoie doar de o „rafală” de date de o jumătate de secundă pentru ca emițătoarele să indice o situație de urgență, dar nu a existat nicio astfel de rafală.

Un raport al guvernului malaezian publicat în 2018 a susținut că Boeing 777 și-a schimbat cursul - raportul a susținut că manevrele făcute de avion s-au datorat probabil manipulării sistemului, nu unei defecțiuni a acestuia.

Experții au cartografiat traseul avionului prin intermediul unor conexiuni de date din oră în oră cu un satelit. Ei cred că avionul ar fi putut rămâne fără combustibil și a căzut în Oceanul Indian.

Un raport cuprinzător în cazul dispariției zborului 370 a dezvăluit că bateria de la baliza de localizare a avionului pentru înregistratorul de date expirase cu mai mult de un an înainte de dispariția Boeingului 777, per Deseret News.

Deși bateria balizei era descărcată, dispozitivul de înregistrare a datelor - cunoscut și sub numele de "cutie neagră" - ar fi funcționat și ar fi înregistrat probabil ce s-a întâmplat în avion.

Aproximativ 20 de bucăți din avion au fost găsite pe coasta africană și pe insulele din Oceanul Indian, potrivit BBC. Cele mai multe dintre piese au fost găsite în 2015 și 2016. Printre piesele găsite se numără: flaperonul aripii drepte, flapsul exterior drept, panoul dulapului, panoul interior al cabinei și marginea de tragere a flapsului exterior stâng. Cele mai multe dintre piesele găsite au fost confirmate ca fiind părți din MH370.

Ziua Internaţională a Femeii

Ziua Femeilor a fost sărbătorită pentru prima dată la 28 februarie 1909 în New York, în amintirea unei greve a unui sindicat al femeilor, grevă care avusese loc în 1908. În ciuda a ceea ce s-a pretins mai târziu, pe data de 8 martie nu a avut loc de fapt nici o grevă, conform wikipedia.

În august 1910, cu ocazia Internaționalei Socialiste reunită la Copenhaga, activista socialistă germană Luise Zietz împreună cu colega ei Clara Zetkin propun sărbătorirea zilei internaționale a femeii, fără a specifica însă o dată anume.

Ziua Internațională a Femeii a fost sărbătorită pentru prima dată anul următor, în 19 martie 1911. Începând cu anul 1913, femeile din Rusia au sărbătorit ziua femeii în ultima duminică din februarie. În anul 1917, ultima duminică din februarie conform calendarului pe stil vechi a coincis cu ziua de 8 martie pe stil nou.

Femeile din Sankt Petersburg au declanșat o grevă cerând încheierea Primului Război Mondial, sfârșitul raționalizării alimentelor și abolirea dinastiei țariste. După Revoluția din Octombrie, comuniștii Alexandra Kollontai si Vladimir Ilici Lenin au declarat 8 martie ca sărbătoare oficială în Uniunea Sovietică, iar abia la 8 mai 1965 aceasta a devenit zi nelucrătoare.

Următoarea etapă în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1977, de către ONU, a Anului Internațional al Femeilor și declararea perioadei 1976–1985 ca Deceniul ONU pentru condiția femeii.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  găsiți imaginile, dar și știrile momentului din Moldova și din întreaga lume! Fii reporter Pro TV. Dacă ai surprins imagini care pot deveni o știre, ni le poți trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.