În ceea ce priveşte politica externă, Trump îmbrăţişează ceea ce el numeşte o agendă "America First", America pe primul loc. El s-a angajat să ţină ţara departe de "războaie pentru totdeauna". S-a lăudat că relația sa cu Vladimir Putin și respectul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski sunt atât de puternice încât ar putea negocia un sfârșit al războiului "în 24 de ore".

Donald TRUMP, CANDIDATUL REPUBLICAN LA CASA ALBĂ: „- Lucrul care mă deranjează cel mai mult (n.red.- războiul din Ucraina) nu s-ar fi întâmplat niciodată dacă aș fi fost președinte.
- Dar uite că s-a întamplat, ce aveți de gând să faceți cu asta?
- Nu s-ar fi întâmplat niciodată. Putin nu ar fi făcut-o din două motive. Eu i-aș fi spus „Nu fă asta!” Celălalt motiv este prețul petrolului, ar fi scăzut.”

Kamala Harris, cel mai probabil, va continua sprijinul militar și economic masiv al administrației Biden pentru Ucraina, în condițiile în care invazia Rusiei se îndreaptă spre al treilea an.

Kamala HARRIS, CANDIDATA DEMOCARTĂ LA CASA ALBĂ: „Și prin munca mea și a altora, am reunit 50 de țări pentru a sprijini Ucraina în apărarea sa justă. Și datorită sprijinului nostru, datorită apărării aeriene, muniției, artileriei, tunurilor Javelin, tancurilor Abrams pe care le-am furnizat. Ucraina rămâne o țară independentă și liberă.”

De asemenea vicepreşedinta americană este în favoarea întăririi cooperării cu ţările membre ale NATO, deoarece consideră că preşedintele rus, Vladimir Putin, are planuri dincolo de Ucraina. Există și un scenariu mai pesimist care se vede din discursurile lui Donald Trump, spun analiștii internaționali, și anume o deteriorare poate a relației cu Uniunea Europeană, o incertitudine în privința posturii americane în interiorul NATO și o apropiere de unele regimuri autoritare, inclusiv de Rusia. Secretar general NATO, Mark Rutte se declară încrezător că oricine va câștiga alegerile prezidențial, America nu va părăsi Alianța Nord-Atlantică.

Mark RUTTE, SECRETARUL GENERAL AL NATO: „Vom colabora cu învingătorul,  fie că e Kamala Harris, fie că e Donald Trump, ca să ne asigurăm că Alianța rămâne unită. Unitatea nu este doar în intereseul nostru al europenilor dar și al Statelor Unite, care nu vor repeta greșeala de după primul Război Mondial cânda s-au retras din Europa.”

Ambii candidați la Casa Albă au viziuni diferite și față de războiul din Orientul Mijlociu. Democrații pun mai mult accentul pe respectarea principiilor dreptului internațional umanitar și caută un echilibru între dreptul legitim al Israelului de a se apăra împotriva terorismului și salvarea vieților palestinienilor civili.

Kamala HARRIS, CANDIDATA DEMOCARTĂ LA CASA ALBĂ: „Președintele Biden și cu mine lucrăm non-stop. Pentru că acum este momentul să ajungem la un acord privind luarea de ostatici și la un acord de încetare a focului. ”

Asta în timp ce republicanii împărtășesc o viziune mai tolerantă față de încălcările regulilor de război în timpul operațiunilor militare împotriva terorismului din Orientul Mijlociu.

Donald TRUMP, CANDIDATUL REPUBLICAN LA CASA ALBĂ: „Am fost întristat de soarta poporului palestinian, care merită o viață mult mai bună, merită șansa de a-și atinge potențialul extraordinar. Palestinienii au fost prinși într-un ciclu de terorism, sărăcie și violență, exploatat de cei care încearcă să îi folosească drept pioni pentru a promova terorismul și extremismul.” 

În fapt, o analiză atentă a doctrinelor prezidențiale de politică externă arată că, indiferent cât de ostili politic au fost președinții americani, odată intrați în biroul Casei Albe, doctrinele lor  au fost compuse dintr-un mixt, preluate de la fosta administrație, de elemente clasice care definesc tradiția externelor americane și de elemente noi, care reflectă personalitatea și viziunea președintelui în funcție.