Partidul de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) și Stânga (Die Linke), o formațiune de extrema stânga, au obținut împreună o treime din mandatele din parlament în urma alegerilor federale de duminică, un rezultat care le permite să blocheze modificările constituționale, inclusiv privind relaxarea așa-zisei „frâne de îndatorare” a țării, relatează Reuters, potrivit hotnews.ro.
În 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, parlamentul german a aprobat includerea unui paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de „frâna de îndatorare”, guvernul federal nu poate contracta anual datorii noi mai mari decât echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut.
Amendamentul a fost adoptat deoarece raportul dintre datoriile Germaniei și PIB-ul țării a depășit atunci pragul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht, în principal din cauza plăților masive pentru reconstrucția fostei Germanii de Est comuniste după reunificare și a pierderii veniturilor din taxe și impozite în timpul crizei financiare care a izbucnit în SUA în 2007-2008 și apoi a contagiat restul lumii.
Guvernul german poate depăşi acest prag de 0,35% doar dacă Germania este lovită de un dezastru natural sau în „situaţii de urgenţă excepţională”, care sunt dincolo de controlul statului şi afectează în mod semnificativ situaţia financiară a ţării.
Parlamentul german a fost de acord să suspende respectarea limitei în timpul pandemiei de COVID-19, când au fost necesare sume uriașe pentru susținerea economiei și a populației în timpul lockdown-urilor. Guvernul a renunțat la suspendare și a reluat respectarea limitei de îndatorare în iulie 2022.
Neînțelegerile privind „frâna de îndatorare” au dus la căderea guvernului lui Scholz
Discuțiile despre suspendarea „frânei de îndatorare” au revenit însă în contextul escaladării războiului din Ucraina și a dorinței cabinetului fostului cancelar Olaf Scholz de a crește cheltuielile militare. Discuțiile dintre cele 3 partide aflate anterior la guvernare, social-democrații lui Scholz, Verzii și liberalii de la FDP, s-au deteriorat dramatic după o decizie din noiembrie 2023 a Curții Constituționale a Germaniei, care a privat guvernul de zeci de miliarde de euro pe care le alocase deja în proiectul de buget pentru anul următor.
Liberalii conduși de fostul ministru al Finanțelor Christian Lindner au militat puternic pentru reducerea cheltuielilor pentru a acoperi gaura bugetară, în timp ce social-democrații lui Scholz și Verzii au fost în favoarea unei noi relaxări a regulii privind îndatorarea guvernamentală. În cele din urmă tensiunile au dus la căderea guvernului lui Scholz, după retragerea FDP de la guvernare ca urmare a demiterii ministrului Lindner, și organizarea de alegeri federale înainte de termen.
Acesta a anunțat luni că se va retrage din politică, după ce partidul său a ratat la limită pragul de 5% necesar pentru a intra în parlament. Alegerile au fost câștigate de conservatorii conduși de Friedrich Merz, un adept al disciplinei fiscale, care a indicat însă că ar fi deschis față de o relaxare a „frânei de îndatorare” pentru reînarmare.
Partidul Die Linke a declarat deja că ar putea fi deschis la modificări constituționale, dar nu unele care vizează relaxarea regulii bugetare pentru a crește cheltuielile pentru apărare.
Potrivit ultimei numărători a voturilor, conservatorii de la CDU au obținut 28,6% din voturi, partidul de extrema dreaptă AfD 20,8%, social-democrații 16,4%, Verzii 11,6% și Die Linke 8,8%. AfD și Die Linke vor obține o treime din mandatele din parlament după redistribuirea voturilor celor două partide care nu au întrunit pragul electoral, FDP și BSW, care au obținut împreună aproape 10% din voturile exprimate duminică, ratând ambele la limită intrarea în legislativ.
