Analiza NY Times despre situatia din Romania: "Protestatarii si politicienii se pregatesc pentru o perioada tensionata"

Protestatarii si politicienii din România - ”tara care s-a luptat mult timp cu coruptia” - se pregatesc pentru o perioada tensionata în luna ianuarie, la aproape un an dupa ce sute de mii de oameni au iesit în strada pentru a se opune masurilor guvernamentale de relaxare a luptei împotriva coruptie, noteaza New York Times, citat de News.ro. Publicatia scrie pe larg despre legile justitiei adoptate recent de Parlamentul român si noteaza ca presedintele Klaus Iohannis este asteptat sa retrimita legislativului aceste legi. De asemenea, New York Times aminteste si despre modificarile la Codurile penale, dar si despre problemele penale ale liderului PSD, Liviu Dragnea.

Analiza completa (traducere: News.ro):

În Europa de Est, valorile liberale au fost amenintate în 2017, guvernele din tari precum Ungaria, Polonia si România adoptând masuri menite sa împiedice principiile democratice, inclusiv eforturile anticoruptie, libertatea presei si statul de drept, scrie New York Times.

În România, protestatarii si politicienii se pregatesc pentru o perioada tensionata în ianuarie, la aproape un an dupa ce sute de mii de oameni au iesit în strada pentru a se opune masurilor guvernamentale de relaxare a sanctiunilor pentru coruptie.

La 20 decembrie, Senatul României a adoptat o legislatie despre care criticii spun ca va slabi independenta sistemului judiciar. Camera inferioara a tarii aprobase anterior modificarile. Ei asteapta acum promulgarea legilor de catre presedintele Klaus Iohannis, care a criticat îndelung eforturile de a slabi lupta împotriva coruptiei. Iohannis are 20 de zile sa semneze masurile sau sa-si exercite dreptul de veto si sa le trimita înapoi în Parlament. “Daca cineva îsi imagineaza ca nu vor avea consecinte, înseamna ca au cazut pur si simplu de pe luna”, a declarat el reporterilor, în 20 decembrie, noteaza publicatia.

Masurile ar limita independenta magistratilor si ar institui o unitate speciala care sa investigheze potentialele infractiuni comise de acestia. Magistratii au organizat proteste tacute în fata instantelor din întreaga tara pentru a se opune masurilor.

De asemenea, parlamentarii din partidul de guvernamânt au lansat în 26 decembrie un proiect de lege care propune modificari ale Codului penal al României si care, printre altele, nu va mai pedepsi abuzurile în serviciu în care daunele financiare sunt mai mici de 200.000 de euro (aproximativ 240.000 de dolari). Joi, initiatorul proiectului de lege a anuntat ca retrage propunerea, dar a spus ca unele dintre dispozitiile sale ar putea fi înca adoptate ca amendamente la codul penal.

Masurile, daca ar fi adoptate, ar slabi semnificativ lupta împotriva coruptiei.

Un efort similar a fost facut la începutul acestui an pentru a stopa eforturile anticoruptie si a determinat numerosi români sa demonstreze pe strazi. Aceste proteste - cele mai mari din tara într-un sfert de secol - au atras uneori mai mult de o jumatate de milion de persoane si au durat mai mult de doua saptamâni, fortând Guvernul sa-si retraga actul normativ.

Analistii spun ca momentul în care se fac aceste modificari propuse Codului penal nu reprezinta o coincidenta.

“Protestele au avut un impact, dar acum este iarna, iar protestatarii sunt mai putini”, a declarat Cristian Pîrvulescu, decanul departamentului de stiinte politice la Universitatea Nationala de Studii Politice si Administratie Publica din Bucuresti. “Politicienii înteleg ca acesta este momentul pentru a impune aceste schimbari”.

Miercuri, premierul Mihai Tudose s-a întâlnit cu reprezentanti ai grupurilor societatii civile implicate în proteste. Totusi, s-a facut prea putin, mai noteaza New York Times.

“Nu ne-am asteptat prea mult de la aceasta întâlnire, dupa 10 luni de proteste aproape permanente si cu ei înca îndemnând la schimbari în lege”, a declarat Mihai Politeanu, unul dintre fondatorii Initiativei România, organizatie neguvernamentala a societatii civile, care a fost la întâlnire.

Politeanu considera ca ceea ce se întâmpla în România este mai degraba o încercare de a subordona puterea judecatoreasca si de a urma drumul Ungariei si Poloniei. Ambele tari au adoptat în ultimii ani politici care slabesc controalele asupra puterii politice.

″În ianuarie, vom chema oamenii sa iasa din nou pe strada, pâna când aceste schimbari în legi se vor opri definitiv”, a adaugat el.

România, care a aderat la Uniunea Europeana în 2007, s-a luptat mult timp cu coruptia, iar în ultimii ani a facut progrese în acest sens. În luna noiembrie, procurorii anticoruptie au pus sechestru pe bunuri personale în valoare de peste 30 de milioane de dolari apartinând lui Liviu Dragnea, liderul Partidului Social-Democrat si presedinte al Camerei Deputatilor din Parlament.

Dragnea, care deja are o sentinta cu suspendare de doi ani pentru frauda electorala, este investigat pentru utilizarea necorespunzatoare a banilor publici, inclusiv a fondurilor de la Uniunea Europeana.

Publicatia mai scrie ca aliatii straini ai României, inclusiv Statele Unite, si-au exprimat îngrijorarea cu privire la cele mai recente masuri. Sapte ambasade ale Uniunii Europene la Bucuresti au emis o declaratie comuna pe 21 decembrie, atragând atentia celor implicati în schimbarile judiciare sa “evite orice actiune care ar putea duce la slabirea independentei sistemului judiciar si a luptei împotriva coruptiei”.

Presedintele Iohannis poate trimite legile înapoi în Parlamentul numai o singura data. Dupa ce masura îi este returnata, completata cu orice schimbare, este obligat sa o semneze.

“Parlamentul este puternic din acest punct de vedere: ai o lege, presedintele o poate refuza si apoi trebuie sa o semneze, indiferent de ce”, a declarat Radu Delicote, strateg al grupului de consultanta politica Smartlink Communications.

Delicote crede, la fel ca altii, ca Iohannis va retrimite legea în Parlament, stabilind etapa pentru o noua dezbatere si apoi eventuala trecere a unei anumite forme. Ce forma ia în cele din urma ar putea depinde de presiunea exterioara.

“Trebuie sa asteptam si sa vedem ce se va întâmpla în ianuarie - care va fi decizia lui Iohannis, care vor fi ultimele cuvinte ale ambasadelor si cum va arata presiunea publica”, a spus Delicote. “Ianuarie va fi un puternic câmp de lupta politic”.