Oficiali armeni și azeri au declarat joi că au convenit asupra textului unui acord de pace pentru a pune capăt unui conflict de aproape patru decenii între cele două țări din Caucazul de Sud, un anunț neașteptat într-un proces de pace marcat de întreruperi și tensiuni frecvente, relatează hotnews.ro.
Cele două țări post-sovietice au purtat o serie de războaie începând cu sfârșitul anilor 1980, când Nagorno-Karabah, o regiune din Azerbaidjan cu o populație preponderent armeană la acea vreme, s-a separat de Azerbaidjan cu sprijinul Armeniei.
Ministerul de Externe al Armeniei a declarat joi, într-un comunicat, că a finalizat, din partea sa, un proiect de acord de pace cu Azerbaidjanul.
„Acordul de pace este pregătit pentru semnare. Republica Armenia este gata să înceapă consultări cu Republica Azerbaidjan privind data și locul semnării acordului”, a precizat Ministerul de Externe al Armeniei într-un comunicat.
Într-un comunicat separat, Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a declarat: „Observăm cu satisfacție că negocierile asupra textului proiectului de Acord privind Pacea și Stabilirea Relațiilor Interstatale între Azerbaidjan și Armenia s-au încheiat”.
Disputele dintre Armenia și Azerbaidjan datează de dinaintea căderii Uniunii Sovietice
Cu toate acestea, calendarul semnării acordului rămâne incert, deoarece Azerbaidjanul a declarat că o condiție prealabilă pentru semnare este modificarea Constituției Armeniei, despre care susține că face referiri implicite la pretenții teritoriale asupra sa.
Armenia neagă aceste acuzații, dar premierul Nikol Pașinian a afirmat în repetate rânduri în ultimele luni că documentul fundamental al țării trebuie înlocuit și a cerut organizarea unui referendum în acest sens. Nu a fost stabilită nicio dată.
Izbucnirea ostilităților la sfârșitul anilor 1980 a dus la expulzarea în masă a sute de mii de azeri, majoritar musulmani, din Armenia, precum și a armenilor, majoritar creștini, din Azerbaidjan.
Discuțiile de pace au început după ce Azerbaidjanul a recucerit Karabahul prin forță în septembrie 2023, determinând aproape toți cei 100.000 de armeni din teritoriu să fugă în Armenia.
Ambele părți au declarat că își doresc semnarea unui tratat pentru a pune capăt conflictului de lungă durată, însă progresul a fost lent, iar relațiile au rămas tensionate.
Granița lor comună de 1.000 km este închisă și puternic militarizată.
În ianuarie, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a acuzat Armenia că reprezintă o amenințare „fascistă” care trebuie distrusă, declarație pe care liderul armean a considerat-o o posibilă încercare de a justifica un nou conflict.
