Într-un comunicat de presă transmis marți, CEDO motivează că a respins aceste solicitări pentru că sunt în afara domeniului de aplicare a articolului 39 din Regulamentul Curții (cel privind măsurile provizorii).

„Măsurile provizorii prevăzute de articolul 39 din Regulamentul Curţii (Rules of Court) sunt decise in legătură cu proceduri în fața Curții, fără a influența orice decizie ulterioară privind admisibilitatea sau fondul cauzei. Curtea impune asemenea măsuri provizorii numai în cazuri excepționale, când reclamanții ar fi altfel expuși unui risc iminent de vătămare ireparabile”, explică CEDO.

Procesul deschis de Călin Georgescu împotriva României pentru anularea alegerilor prezidențiale va merge mai departe în fața instanței de la Strasbourg, dar fără măsuri provizorii, până la pronunțarea deciziei.

Decizia a fost adoptată, în unanimitate, de o Cameră compusă din șapte judecători.

Care au fost cele trei solicitări ale lui Călin Georgescu, la CEDO

„1. Suspendarea efectelor Deciziei nr. 32/2024 a CCR, până la soluționarea cauzei, pentru a preveni prejudicii ireparabile asupra drepturilor democratice ale reclamantului și cetățenilor români.

2. Obligarea Guvernului României să reia procesul electoral, respectând rezultatele primului tur, și să organizeze turul doi al alegerilor prezidențiale între domnul Călin Georgescu și doamna Elena Lasconi.

3. Obligarea statului român să adopte măsuri pentru remedierea prejudiciilor morale și democratice, prin restabilirea încrederii în procesul electoral”.

Procesul la CEDO împotriva României a fost deschis de Călin Georgescu în 16 decembrie 2024, ca urmare a anulării rezultatului alegerilor prezidențiale printr-o deciziei a Curții Constituționale.

„Este un demers firesc și absolut necesar pentru apărarea drepturilor fundamentale ale domnului Călin Georgescu, candidat independent, precum și ale tuturor cetățenilor români care merită un proces electoral corect și transparent”, declara, în 16 decembrie, avocata pentru HotNews.ro.

În motivarea solicitării sale, prin avocata Maria Vasii, Călin Georgescu enumera: 

Imposibilitatea de a exercita căi de atac interne: Deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii, iar legislația română nu oferă un mecanism intern de contestare a acestora, încălcând Articolul 13 al Convenției (dreptul la un recurs efectiv).

Prejudiciu ireparabil: Suspendarea procesului electoral și invalidarea voturilor afectează iremediabil drepturile reclamantului și ale cetățenilor români, garantate de Art. 3, Protocolul nr. 1 al Convenției.

Criză politică și socială: Vidul electoral creat prin decizia CCR subminează stabilitatea politică și încrederea publicului în statul de drept, provocând proteste sociale și riscuri de instabilitate internă.

Urgenta situației: Turul doi al alegerilor prezidențiale trebuia să aibă loc pe 8 decembrie 2024. Amânarea pe termen nedefinit a procesului electoral afectează drepturile democratice ale cetățenilor și generează riscul perpetuării unor practici nedemocratice.