Beijingul a calificat zilele trecute discursul inaugural al lui Lai de luni drept o „recunoaștere a independenței Taiwanului" și l-a amenințat cu „represalii".

China consideră Taiwanul ca fiind una dintre provinciile pe care nu a reușit încă să o reunească cu restul teritoriului său după încheierea războiului civil chinez din 1949.

Exercițiile militare au început joi la ora locală 07:45 (02:45 GMT în România) și urmează să dureze până vineri, a declarat Li Xi, purtătorul de cuvânt al teatrului de operații estic al armatei chineze, într-un comunicat.

Ele au loc „în strâmtoarea Taiwan, la nord, sud și est de insula Taiwan, precum și în zonele din jurul insulelor Kinmen, Matsu, Wuqiu și Dongyin". Aceste din urmă insule, în special Kinmen, sunt situate în imediata vecinătate a coastei estice chineze.

Manevrele sunt o „pedeapsă severă pentru actele separatiste ale forțelor `Taiwanului independent` și un avertisment serios împotriva interferențelor și provocărilor din partea forțelor externe", a declarat Li Xi.

China afirmă că este în favoarea unei reunificări „pașnice" cu teritoriul insular, care are o populație de 23 de milioane de locuitori și este guvernat printr-un sistem democratic. Dar nu a renunțat niciodată la ideea de a utiliza forța militară pentru a aduce Taiwanul sub controlul Beijingului.

Denumite „Joint Sword-2024A", aceste noi manevre implică armata, marina, forțele aeriene și unități de rachete. Scopul este de a „testa capacitățile reale de luptă comună ale forțelor de comandă", a declarat purtătorul de cuvânt, adăugând că este vorba inclusiv de „preluarea controlului asupra întregului câmp de luptă și lovituri de precizie asupra unor ținte cheie".

Reacția Taiwanului

Ministerul taiwanez al Apărării a „condamnat cu fermitate" aceste manevre chineze, calificându-le drept „provocări și acțiuni iraționale".

„Am desfășurat forțe maritime, aeriene și terestre de răspuns (...) pentru a apăra libertatea, democrația și suveranitatea" insulei, a subliniat el. Paza de coastă taiwaneză a anunțat că a trimis flota pe mare pentru a „apăra cu fermitate suveranitatea și securitatea" insulei.

Televiziunea de stat chineză CCTV a publicat o hartă care arată cele nouă zone în care au loc exercițiile militare. Zona cea mai apropiată de insula Taiwan pare a fi la mai puțin de 50 de kilometri de coastă.

Când a depus jurământul luni, Lai Ching-te, descris în trecut de Beijing drept un „separatist periculos", a promis să apere democrația în fața amenințărilor Chinei. El a cerut Beijingului să „înceteze intimidarea politică și militară", care durează de mai mulți ani.

Ministrul chinez de externe, Wang Yi, a reacționat marți afirmând că separatiștii taiwanezi „vor fi puși la stâlpul infamiei de istorie". „Trădarea lui Lai Ching-te față de națiunea sa și față de strămoșii săi este rușinoasă", a adăugat ministrul, care i-a reproșat în special lui Lai Ching-te că vrea să adâncească separarea culturală între insulă și continent.