Un sondaj Ipsos publicat vineri, la cinci ani de la ieșirea efectivă din UE, arată că peste jumătate dintre britanici (54%) cred că Brexitul a fost o decizie greșită pentru Regatul Unit – doar 32% considerând că a fost o decizie bună.

Cifrele sunt asemănătoare cu cele indicate de un sondaj YouGov publicat săptămâna trecută, care a arătat că 55% dintre britanici cred că decizia ieșirii din UE a fost una greșită.

Această cifră a rămas relativ stabilă din mai 2023, când 57% credeau că Brexitul a fost o decizie greșită).

De menținut că opinia publică rămâne divizată, potrivit cifrelor Ipsos.

Majoritatea votanților „Leave” de la referendumul din 2016 (69%) și a votanților Partidului Conservator (61%) și cei ai Reform UK (67%) consideră că Brexit a fost decizia corectă.

Acest lucru contrastează puternic cu opinia votanților „Remain”, care au votat pentru rămânerea în UE în 2016 și cu cea a alegătorilor laburiști, care consideră că decizia plecării din UE a fost una greșită în proporție de 85%, respectiv, 67%.

În căutarea beneficiilor

Sondajele din Marea Britanie au intrat și în amănunte, analizând opinia britanicilor în privința schimbărilor survenite în mai multe domenii, în urma Brexitului.

Campania „Vote Leave” s-a bazat pe promisiunea de a oferi Regatului Unit controlul asupra țării, iar acesta este domeniul în care britanicii sunt cei mai predispuși să afirme că Brexitul a avut un impact pozitiv – potrivit unui sondaj YouGov care a analizat 18 domenii.

Însă chiar și la acest capitol, doar 31% dintre cei intervievați consideră că ieșirea din UE a reprezentat un avantaj pentru „controlul pe care Regatul Unit îl are asupra propriilor legi”.

În plus, mai mulți (35%) cred că ieșirea din UE nu a avut niciun impact în această privință, în timp ce alți 21% sugerează că Brexit a avut un impact negativ asupra suveranității britanice.

Un sfert dintre britanici (23%) consideră, de asemenea, că Brexitul a avut un impact pozitiv asupra capacității Marii Britanii de a răspunde pandemiei COVID-19, deși mai mulți cred că ieșirea din UE a avut un impact negativ (30%), iar alți 32% consideră că nu a avut niciun impact.

În mod firesc, britanicii care au votat pentru ieșirea din UE sunt mai entuziaști cu privire la impactul Brexitului până în prezent, dar chiar și așa, mai puțin de jumătate dintre cei care au votat „Remain” în 2016 pot indica un rezultat pozitiv în orice domeniu, arată sondajul YouGov.

Dar ce a fost Brexitul o idee greșită?

În ceea ce privește domeniile în care britanicii sunt cei mai predispuși să considere că Brexitul a avut un impact negativ, considerentele economice ocupă primul loc.

Două treimi dintre britanici (67%) afirmă că Brexitul a avut un efect negativ asupra costului vieții, în timp ce 65% afirmă că a avut un efect negativ asupra economiei, iar 64% cred că a fost rău pentru companiile britanice, arată sondajul YouGov.

De asemenea, un număr similar consideră că Brexitul a afectat poziția diplomatică a Regatului Unit în Europa (61%), iar 52% spun același lucru despre reputația diplomatică în întreaga lume.

În timp ce autobuzul electoral cu inscripția celebră „Vote Leave” promitea bani suplimentari pentru Sistemul Național de Sănătate (NHS), cinci ani mai târziu, 52% dintre britanici consideră că Brexitul a fost negativ pentru serviciile de sănătate, față de doar 6% care consideră că a adus îmbunătățiri.

În ceea ce privește impactul pe care britanicii l-au resimțit personal în urma Brexitului, doar 8% spun că acesta a avut un efect pozitiv asupra lor.

Aproape jumătate (45%) spun că ieșirea Marii Britanii din UE a avut un impact negativ asupra lor, în timp ce 38% spun că nu au simțit niciun impact.

Comerțul: impact negativ

Marea Britanie a rupt legăturile politice pe care le întreținuse timp de 47 de ani cu blocul comunitar pe 31 ianuarie 2020, dar a rămas în cadrul pieței unice și al uniunii vamale a UE pentru încă 11 luni, pentru a menține fluxul comercial.

BBC a analizat câteva moduri importante în care Brexitul a afectat Marea Britanie, iar cel puțin unele date sugerează că promisiunile susținătorilor Brexitului nu s-au îndeplinit, deocamdată.

Economiștii și analiștii evaluează, în general, că impactul ieșirii din piața unică și uniunea vamală a UE la 1 ianuarie 2021 asupra comerțului cu bunuri al Regatului Unit a fost negativ.

Asta în ciuda faptului că Regatul Unit a negociat un acord de liber schimb cu UE și a evitat impunerea de taxe vamale la importul și exportul de bunuri.

Impactul negativ provine din așa-numitele „bariere netarifare” – documentele noi necesare, uneori complicate, pe care întreprinderile trebuie să le completeze atunci când importă și exportă către UE.

Există unele dezacorduri cu privire la cât de mare a fost impactul specific al Brexitului.

Unele studii recente sugerează că exporturile Regatului Unit sunt cu 30% mai mici decât ar fi fost dacă nu ar părăsit piața unică și uniunea vamală.

Unii sugerează o reducere de doar 6%.

Un răspuns clar nu este sigur deoarece rezultatele depind în mare măsură de metoda aleasă de cercetători pentru a măsura „contrafactualul”, adică ce s-ar fi întâmplat cu exporturile Regatului Unit dacă țara ar fi rămas în UE.

Companiile mici, cele mai afectate

Un lucru clar este că întreprinderile mici din Regatul Unit par să fie mai afectate decât cele mari.

Acestea au fost mai puțin capabile să facă față noii birocrații transfrontaliere post-Brexit. Acest lucru este confirmat de sondajele efectuate în rândul întreprinderilor mici.

De asemenea, este clar că exporturile de servicii din Regatul Unit – cum ar fi publicitatea și consultanța în management – s-au descurcat neașteptat de bine din 2021.

Dar ipoteza de lucru a Office for Budget Responsibility (OBR), instituția oficială independentă de prognoză a guvernului, este în continuare că Brexitul va reduce pe termen lung exporturile și importurile de bunuri și servicii cu 15% în comparație cu situația în care Regatul Unit ar fi rămas în UE.

Și cealaltă ipoteză de lucru a OBR este că scăderea comerțului va reduce dimensiunea pe termen lung a economiei britanice cu aproximativ 4%, echivalentul a aproximativ 100 de miliarde de lire sterline în banii de astăzi.

După Brexit, Regatul Unit a fost capabil să încheie propriile acorduri comerciale cu alte țări.

Au existat noi acorduri comerciale cu Australia și Noua Zeelandă, iar guvernul a urmărit noi acorduri cu SUA și India.

Dar impactul acestora asupra economiei este considerat de propriile evaluări oficiale ale guvernului ca fiind mic în raport cu impactul negativ asupra comerțului dintre Regatul Unit și UE.

Cu toate acestea, unii economiști susțin că ar putea exista în continuare potențiale beneficii economice pe termen lung pentru Regatul Unit din faptul că nu trebuie să respecte legile și reglementările UE care afectează sectoare precum inteligența artificială.

Imigrația – mai puțini din UE, mai mulți din afara UE

Imigrația a fost o temă-cheie în campania pentru referendumul din 2016, axată pe libertatea de circulație în cadrul UE, în temeiul căreia cetățenii Regatului Unit și ai UE se pot deplasa liber pentru a vizita, studia, lucra și locui.

După referendum, s-a înregistrat o scădere importantă a imigrației în UE și a migrației nete în UE (imigrație minus emigrație), care s-a accelerat după 2020 din cauza încetării libertății de circulație.

Dar, începând cu 2020, s-a înregistrat o creștere semnificativă a migrației nete din restul lumii.

Un sistem de imigrație post-Brexit a intrat în vigoare în ianuarie 2021.

În cadrul acestui sistem, atât cetățenii UE, cât și cei din afara UE trebuie să obțină vize de muncă pentru a lucra în Regatul Unit (cu excepția cetățenilor irlandezi, care pot trăi și lucra în continuare în Regatul Unit fără viză).

Cele două principale cauze ale creșterii imigrației din afara UE începând cu 2020 sunt vizele de muncă (în special în domeniul sănătății și îngrijirii) și studenții internaționali și persoanele aflate în întreținerea acestora.

Universitățile din Regatul Unit au început să recruteze mai mulți studenți străini din afara UE pe măsură ce situația lor financiară s-a deteriorat.

De asemenea, reintroducerea de către guvernul lui Boris Johnson a dreptului studenților străini de a rămâne și de a lucra în Marea Britanie după absolvire a sporit atractivitatea Regatului Unit pentru studenții internaționali.

Guvernele conservatoare care au urmat au redus drepturile persoanelor cu vize de muncă și de student de a aduce persoane în întreținere, iar aceste restricții au fost menținute de Partidul Laburist.

Călătoriile, ceva mai multă birocrație – în curând și o taxă

Libertatea de circulație s-a încheiat odată cu Brexit-ul, afectând și turiștii și călătorii de afaceri, scrie BBC.

Britanicii pot vizita în continuare UE în calitate de turiști timp de 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile fără a avea nevoie de viză, cu condiția să aibă cel puțin trei luni rămase pe pașaport la momentul întoarcerii.

Cetățenii UE pot și ei rămâne în Regatul Unit timp de până la șase luni fără a avea nevoie de viză.

Cu toate acestea, o schimbare mai importantă în ceea ce privește călătoriile se întrevede la orizont.

În 2025, UE intenționează să introducă un nou sistem electronic de intrare-ieșire (EES) – un sistem informatic automatizat pentru înregistrarea călătorilor din țările terțe.

Acesta va înregistra numele persoanei, tipul documentului de călătorie, datele biometrice (amprente digitale și imagini faciale capturate), precum și data și locul de intrare și ieșire.

Aceasta va înlocui ștampilarea manuală a pașapoartelor. Impactul acestei măsuri nu este clar, dar unii membri din sectorul turismului și-au exprimat temerea că aceasta ar putea spori cozile de la frontieră la ieșirea persoanelor din Regatul Unit.

EES trebuia să fie introdus în noiembrie 2024, dar a fost amânat până în 2025, nefiind încă stabilită o nouă dată pentru punerea în aplicare.

La șase luni după introducerea EES, UE spune că va introduce un nou Sistem european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS). Cetățenii britanici vor trebui să obțină o autorizație ETIAS pentru a călători în 30 de țări europene.

Autorizația ETIAS va costa 7 euro și va fi valabilă timp de până la trei ani sau până la expirarea pașaportului, în funcție de ce se întâmplă mai întâi. În cazul în care persoanele primesc un nou pașaport, acestea trebuie să obțină o nouă autorizație de călătorie ETIAS.

Între timp, Regatul Unit introduce echivalentul său la ETIAS pentru cetățenii UE începând cu 2 aprilie 2025 (deși cetățenii irlandezi vor fi scutiți). Permisul britanic – care se va numi Autorizație electronică de călătorie (ETA) – va costa 16 lire sterline.

Legile

Suveranitatea juridică – capacitatea Regatului Unit de a-și elabora propriile legi și de a nu fi obligat să le respecte pe cele ale UE – a fost o altă promisiune importantă a campaniei pentru referendumul privind Brexit.

Pentru a minimiza perturbările imediat după Brexit, în 2020, Regatul Unit a încorporat mii de legi ale UE în legislația britanică.

Conform celei mai recente numărători guvernamentale, existau 6.901 acte legislative ale UE care acopereau aspecte precum timpul de lucru, plata echitabilă, etichetarea alimentelor și standardele de mediu.

Guvernul conservator anterior a stabilit inițial ca termen limită sfârșitul anului 2023 pentru eliminarea acestor acte legislative ale UE.

Însă, având în vedere numărul atât de mare de acte legislative de analizat, a existat îngrijorarea că nu va exista suficient timp pentru a revizui toate legile în mod corespunzător.

În mai 2023, Kemi Badenoch – ministra comerțului de la acea vreme – a anunțat că doar 600 de legi UE vor fi eliminate până la sfârșitul anului 2023, alte 500 de legi privind serviciile financiare urmând să dispară ulterior.

Majoritatea erau reglementări relativ obscure și multe dintre ele fuseseră înlocuite sau deveniseră irelevante.

Toate celelalte acte legislative ale UE au fost păstrate, deși miniștrii și-au rezervat prerogativa de a le modifica în viitor.

Regatul Unit a modificat și unele legi ale UE. De exemplu, a interzis exportul de animale vii din Marea Britanie pentru sacrificare și îngrășare și a modificat legislația UE privind culturile modificate genetic.

Brexitul a oferit, de asemenea, Regatului Unit mai multă libertate în anumite domenii ale legislației fiscale.

Directiva UE interzice statelor membre ale UE să perceapă TVA pe educație. Ieșirea din UE a permis Partidului Laburist să impună TVA pe taxele școlare private.

O cotă zero de TVA pentru tampoane și alte produse sanitare a fost introdusă de guvernul britanic în 2021.

Acest lucru nu ar fi fost posibil în UE, deoarece Directiva UE privind TVA impunea la momentul respectiv o taxă minimă de 5% pe toate produsele sanitare.

Între timp, în aprilie 2022, normele UE s-au schimbat, astfel încât blocul permite acum și o cotă zero pentru produsele sanitare.

A rămas Londra cu mai mulți bani?

Banii pe care Regatul Unit îi trimite către UE au fost o temă controversată în cadrul referendumului din 2016, în special în ceea ce privește afirmația campaniei Leave conform căreia Regatul Unit trimite 350 de milioane de lire sterline în fiecare săptămână la Bruxelles.

Contribuția brută a sectorului public din Regatul Unit la bugetul UE în 2019-20, ultimul exercițiu financiar înainte de Brexit, a fost de 18,3 miliarde de lire sterline, echivalentul a aproximativ 352 milioane de lire sterline pe săptămână, potrivit Trezoreriei.

Regatul Unit a continuat să plătească la bugetul UE în timpul perioadei de tranziție, dar de la 31 decembrie 2020 nu a mai plătit aceste contribuții.

Cu toate acestea, aceste contribuții la bugetele UE au fost întotdeauna parțial recuperate prin intermediul plăților către agricultorii britanici în cadrul politicii agricole comune (PAC) a UE și al „finanțării structurale” – subvenții pentru dezvoltare destinate sprijinirii competențelor, ocupării forței de muncă și formării profesionale în anumite regiuni dezavantajate din punct de vedere economic ale țării.

Acestea s-au ridicat la 5 miliarde de lire sterline în perioada 2019-20.

De la sfârșitul perioadei de tranziție, guvernele Regatului Unit au înlocuit plățile PAC cu fondurile contribuabililor.

Miniștrii au înlocuit, de asemenea, subvențiile de finanțare structurală ale UE, guvernul anterior redenumindu-le drept „un fond de prosperitate în Regatul Unit”.

Regatul Unit primea, de asemenea, o „reducere” negociată a contribuțiilor sale la bugetul UE de aproximativ 4 miliarde de lire sterline pe an – bani care nu au părăsit niciodată țara.

Prin urmare, avantajul fiscal net pentru Regatul Unit de a nu mai contribui la bugetul UE se apropie de 9 miliarde de lire sterline pe an, dar această cifră este incertă, deoarece nu știm care ar fi fost altfel contribuția Regatului Unit la bugetul UE.

De asemenea, Regatul Unit a continuat să plătească UE unele sume, ca parte a Acordului oficial de retragere și a acordului său financiar. Trezoreria spune că Regatul Unit a plătit o sumă netă de 14,9 miliarde de lire sterline între 2021 și 2023 și a estimat că din 2024 va trebui să plătească încă 6,4 miliarde de lire sterline, deși eșalonat pe mai mulți ani.

Plățile viitoare în cadrul acordului de retragere sunt, de asemenea, incerte, în parte din cauza fluctuației ratelor de schimb.

Cu toate acestea, există și alte modalități prin care finanțele Regatului Unit au rămas legate de UE, separate de bugetul UE și de acordul de retragere.

După intrarea în vigoare a Brexitului, Regatul Unit a încetat inițial să mai plătească în cadrul programului Horizon, care finanțează cercetarea științifică paneuropeană.

Cu toate acestea, Marea Britanie a reintrat în programul Orizont în 2023 și, conform previziunilor UE, va plăti în medie aproximativ 2,4 miliarde EUR pe an la bugetul UE pentru participarea sa, deși, din punct de vedere istoric, Regatul Unit a fost un beneficiar financiar net al programului, datorită procentului mare de granturi obținute de oamenii de știință din Regatul Unit.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  găsiți imaginile, dar și știrile momentului din Moldova și din întreaga lume! Fii reporter Pro TV. Dacă ai surprins imagini care pot deveni o știre, ni le poți trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.