Intr-o premiera la nivelul Uniunii Europene, executivul european a anuntat duminica ca propune blocarea a 65% din fondurile europene pe care le primeste Ungaria prin trei programe operationale din cadrul politicii de coeziune, echivalentul a 7,5 milioane de euro, din cauza coruptiei si a declinului democratiei inregistrat la Budapesta, relateaza Reuters.

Publicat:18.09.2022, 14:49

„Este vorba despre incalcari ale statului de drept care compromit utilizarea si gestionarea fondurilor UE”, a declarat Comisarul UE pentru buget, Johannes Hahn. „Nu putem concluziona ca bugetul UE este suficient protejat”.

„Decizia de astazi este o demonstratie clara a hotararii Comisiei de a proteja bugetul UE si de a folosi toate instrumentele pe care le avem la dispozitie pentru a asigura acest obiectiv important”, a declarat comisarul Johannes Hahn, responsabil pentru buget si administratie, citat de Politico. Acesta a subliniat ca decizia a fost luata in unanimitate de comisari in timpul reuniunii de duminica dimineata a Colegiului format din cei 27 de comisari europeni.

Hahn a spus ca Ungaria a promis ca va lua masuri pentru a rezolva ingrijorarile Uniunii Europene, dar trebuie totusi ca promisiunile sa fie transpuse in noi legi si actiuni practice inainte ca blocul sa fie linistit.

Comisarul Johannes Hahn a subliniat ca Budapesta a prezentat 17 masuri de remediere a problemelor semnalate si ca acestea „ar trebui, in principiu, sa fie capabile sa abordeze problemele descrise in notificare”, inclusiv „neregulile sistematice” in procesul de achizitii publice, conflictul de interese din partea oficialilor guvernamentali si slabiciunea in investigarea si urmarirea penala in cazurile privind fondurile UE. Potrivit oficialului european, termenul ramane „foarte strans”, iar o schimbare concreta ar presupune mai mult timp.

UE a introdus noua sanctiune financiara in urma cu doi ani, tocmai ca raspuns la ceea ce spune ca reprezinta subminarea democratiei in Polonia si Ungaria. De altfel, in aceasta saptamana, Parlamentul European a catalogat Ungaria drept „o autocratie electorala”, o masura pe care Viktor Orban a descris-o drept o „gluma plictisitoare”.

De asemenea, blocul a criticat in repetate randuri legile din Ungaria privind achizitiile publice pentru ca nu ofera garantii suficiente impotriva coruptiei.

Orban, care se autointituleaza „luptator pentru libertate” impotriva viziunii asupra lumii a Occidentului liberal, neaga ca Ungaria este mai corupta decat altele din UE.
El a refuzat de mult sa-si modifice legile, dar acum este pus sub presiune pentru a ajunge la un acord cu Bruxellesul pentru a asigura bani pentru economia maghiara aflata in dificultate.

Comisia blocheaza deja aproximativ 6 miliarde de euro preconizate pentru Ungaria intr-un stimulent separat de redresare economica din cauza COVID, spunand ca, altfel, banii ar fi expusi coruptiei.

OLAF a descoperit nereguli in cheltuirea fondurilor europene de catre Ungaria, in perioada 2015-2019, pentru aproximativ 4% din suma totala, cel mai slab rezultate inregistrat de toate statele membre. OLAF a declarat in 2016 ca Budapesta ar trebui sa ramburseze peste 280 de milioane de euro cheltuiti pentru metroul din Budapesta din cauza „fraudei si posibilei coruptii”.

Dar procedurile complexe si disputele politice au permis Ungariei sa evite pedepse financiare majore de la aderarea la bloc in 2004, lucru care ar putea sa nu mai fie posibil pe masura ce UE isi testeaza noua sanctiune preventiva.

Guvernul Ungariei va inainta Parlamentului, saptamana viitoare, noi legi pentru a pune capat impasului si a debloca accesul la fondurile Uniunii Europene, a declarat sambata seful de cabinet al premierului Viktor Orban, citat de Reuters. Daca vor fi aprobate, noile legi ar putea intra in vigoare in noiembrie.

Masurile ar include crearea unor organisme independente de supraveghere anticoruptie pentru a monitoriza utilizarea fondurilor UE, precum si masuri pentru a face mai transparent procesul de achizitii publice.

„Guvernul fie a acceptat solicitarile Comisiei Europene, fie, in domeniile in care nu le-am putut accepta, am reusit sa ajungem la un compromis satisfacator pentru ambele parti”, a declarat seful de cabinet Gergely Gulyas in cadrul unei conferinte de presa citate de Deutsche Welle. 

Sursa: