Moldova, România, Polonia și Ungaria sunt destinațiile predilecte ale fugarilor. Investigația arată care sunt metodele folosite de ucraineni ca să iasă ilegal din țară.

Ca să treacă granița în România, bărbații ucraineni își riscă viața în Munții Maramureșului.

„În Transnistria este o mafie”, povestește Andriy, un ucrainean care a folosit această rută pentru a ieși din țară.

Filiera transnistreană

Andriy i-a plătit pe contrabandiști în criptomonedă și a primit instrucțiuni prin intermediul Telegram. La final a avut nevoie de o banală scară pentru a trece gardul dintre Ucraina natală și Transnistria, regiunea separatistă din Republica Moldova.  

„Nu știu pe unde am trecut granița pentru că telefoanele noastre au fost închise”, povestește tânărul de 22 de ani, aflat acum în Germania și care a fost de acord să vorbească doar cu condiția să nu îi folosim numele real. 

Doi bărbați îl așteptau pe partea cealaltă și i-au dat o scară, marcând astfel punctul culminat al plecării sale din Ucraina.  

Când Rusia a lansat invazia pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, Andriy era student la Colegiul de Comunicații din Kiev. A sperat însă întotdeauna că-și va continua studiile în străinătate.

Andriy a lucrat ca voluntar pentru refugiați în Lviv, un oraș din vestul Ucrainei. De asemenea, a făcut parte din organizația de tineret a partidului președintelui Zelenski. Totuși, a început să devină tot mai îngrijorat de perspectiva de a fi chemat să lupte pe front. 

La sfârșitul anului trecut, parlamentul ucrainean a început dezbaterile pentru proiectul de lege privind reducerea vârstei de recrutare de la 27 la 25 de ani. Actul normativ a fost aprobat în aprilie 2024. 

În Ucraina, bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani nu au voie să părăsească țara, iar din ianuarie 2025 toți tinerii între 18 și 25 ani vor fi obligați să facă pregătire militară. 

Andriy a simțit că se strânge un laț în jurul său, iar acest sentiment i-a fost amplificat de acuzațiile pe care le citea pe rețelele sociale despre cazurile de recrutare forțată și despre violența de care aveau parte unii tineri la centrele de recrutare locale, cunoscute drept TCK-uri. 

„Am început să realizez că trebuie să fug din Ucraina”, spune el în limba engleză.

Timp de câteva luni, BIRN a intervievat opt ​​bărbați ucraineni cu vârsta de recrutare sau aproape de această vârstă, care și-au părăsit țara, cu ajutorul traficanților, pentru a scăpa de mobilizare. Andriy a fost unul dintre ei.

4.500 de dolari, prețul pentru a fugi prin Transnistria

Bărbații cu care am stat de vorbă au povestit despre ore întregi petrecute online pentru a căuta informații, canale de Telegram și intermediari misterioși, despre traficanți plătiți în criptomonede. 

În cazul lui Andriy, prețul a fost 4.500 de dolari – 1.000 de dolari în avans, iar restul în momentul în care a intrat în Transnistria, regiunea preponderent pro-rusă a Republicii Moldova și unde Rusia păstrează încă o prezență militară. 

Cei care fug de mobilizare sunt considerați în Ucraina trădători, „pioni” folosiți de mașina de propagandă a Rusiei. Într-adevăr, un expert ucrainean în securitatea informațiilor și fost oficial în Ministerul Politicii Informaționale spune că în spatele unor canale de Telegram sau pagini de Facebook, care oferă instrucțiuni despre cum să fugi din Ucraina fără să fii prins, se află chiar Rusia.

„Când găsești asemenea reclame pe Facebook în spatele lor poate fi un traficant real care doar vrea să facă rost de bani, dar poate fi și cineva din serviciile de informații rusești, din Transnistria sau chiar din Rusia”, a declarat el pentru BIRN, sub condiția anonimatului. 

Scopul Rusiei, spune el, este să le transmită bărbaților ucraineni prin intermediul canalelor de Telegram sau al altor rețele sociale că „procesul de mobilizare echivalează cu moartea”. 

Interogat de agenți FSB

Ucraina spune că aproximativ 43.000 soldați au fost uciși din februarie 2022. Occidentul afirmă că Rusia a pierdut mult mai mulți soldați, iar Marea Britanie estimează că 1.523 militari sunt uciși sau răniți în fiecare zi.

Cei care nu vor să ajungă pe front apelează adesea la traficanți. 

Andriy a făcut prima încercare la sfârșitul lui februarie, după doi ani dintr-un război care nici acum nu dă semne că s-ar termina prea curând.

El și alți patru bărbați au fost prinși de poliția de frontieră ucraineană în regiunea Odesa. Au fost reținuți peste noapte. „A doua zi dimineață mi-au dat telefonul înapoi, mi-au înmânat o citație la biroul de înrolare militară din Kiev și mi-au spus că se va deschide un proces penal împotriva mea”. 

Andriy a fost amendat cu 8.500 de hrivne ucrainene, adică în jur de 200 de euro. Dar nu s-a resemnat. A sunat la traficanți, pe care-i numește „organizatori”. Aceștia i-au spus să se întoarcă la Odesa, care se află aproape de granița cu Republica Moldova.  

În ziua următoare, tânărul a primit o adresă pe Telegram și a chemat un taxi care să-l ducă acolo. Când a ajuns, șoferul i-a spus să meargă tot înainte. A ajuns la granița cu Transnistria, unde îl aștepta o scară. Nu a durat mult și grupul său a fost interceptat din nou, de data aceasta de polițiștii de frontieră transnistreni.

După ce le-a dat lucrurile personale și parola de la telefon, Andriy a fost băgat într-o cameră despre care spune că avea 10 metri pătrați. Alți 20 de bărbați erau deja înăuntru, așa că nu avea loc decât să stea în picioare. Ucraineanul povestește că au discutat între ei și au comparat prețurile plătite traficanților. 

Andriy a petrecut noaptea în altă secție de poliție, unde era mai mult spațiu, iar în ziua următoare a fost interogat de agenți despre care crede că erau membri ai serviciului rusesc de informații, FSB. 

„Nimeni nu a recunoscut direct că este de la FSB, își spuneau „investigatori”, dar nu aparțineau de paza frontierei”, spune Andriy. A remarcat, de asemenea, limba rusă curată pe care o vorbeau, ceea ce sugera că erau din Rusia, și faptul că purtau haine civile, spre deosebire de ceilalți ofițeri care erau în uniformă. 

„M-au întrebat cine sunt, de unde vin, unde am studiat, unde am locuit, unde trăiesc părinții mei, ce educație am, care este opinia mea despre situația din Ucraina și de ce am vrut să fug din țară”.

„Au pus un accent deosebit pe întrebările despre forțele armate ucrainene, dacă cunosc ceva despre sistemele de apărare antiaeriană, tehnologie militară sau pe cineva din armată”, mai spune ucraineanul. 

La sfârșitul interogatoriului, Andriy a fost eliberat și luat de traficanți, care l-au dus în stația centrală de autobuz din Tiraspol, principalul oraș din Transnistria. Aici i-au dat bani să-și cumpere un bilet de autobuz către Chișinău. „Ofițerul transnistrean de la frontieră (n.r.- „granița administrativă” care desparte teritoriul separatist de Republica Moldova) mi-a verificat documentele, apoi mi le-a dat înapoi. Ofițerul moldovean nici nu le-a verificat”, își amintește tânărul. 

În Chișinău, Andriy a fost dus într-un apartament privat din centrul orașului, închiriat de traficanți pentru cei care au plătit în plus, „ca să ne odihnim un pic”. 

Relatarea lui Andriy este confirmată de autoritățile din Republica Moldova

Andriy și-a făcut documentarea în cea mai mare parte pe Telegram. „Am căutat oameni care oferă astfel de servicii, prețurile, șansele de succes și recenziile”, a spus el. „Am întrebat aceleași persoane, dar de pe conturi diferite, despre întregul proces de trecere a frontierei, căutând să văd dacă sunt inadvertențe sau minciuni”. 

Toate informațiile duceau către o singură rută: Odesa – Transnistria – Chișinău.

S-a gândit că există o singură organizație în spatele acestei operațiuni. „Este o mafie”, spune el acum.

Relatarea lui Andriy se potrivește cu ceea ce au descoperit procurorii din Moldova. 

„Cetățenii ucraineni contactează organizatorii rețelelor ilegale de migrație pe canale specifice de Telegram. După aceea, ei plătesc în criptomonedă pentru că este mai greu pentru investigatori să urmărească banii, ori cash.

După ce plătesc, primesc instrucțiuni, de asemenea, pe Telegram, despre itinerariul pentru trecerea frontierei și unde se vor întâlni cu persoana care-i va duce la granița cu Republica Moldova”, au transmis pentru BIRN ofițerii de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cazuri Speciale din Chișinău. 

Procurorii au spus că investighează 120 cazuri separate de trecere ilegală a frontierei de către cetățeni ucraineni, în perioada februarie 2022 și august 2024, iar 45 de presupuși traficanți au fost trimiși în justiție în aceeași perioadă, fiind acuzați că au ajutat 60 de ucraineni să treacă ilegal frontiera în Moldova. 

„Cei mai mulți dintre ei sunt bărbați care pot lupta, în condițiile în care le este interzis să părăsească Ucraina”, au mai transmis procurorii. Considerate victime ale migrației ilegale organizate, cei mai mulți aplică pentru azil și nu sunt puși sub acuzație, au adăugat oamenii legii.

De asemenea, Inspectoratul Poliției de Frontieră din Moldova ne-a transmis că există 41 de dosare deschise în care ofițeri ai poliției de frontieră sunt acuzați de complicitate la migrația ilegală, în perioada 2022- 2024. 

Pe lângă traseul prin Transnistria, o altă cale de a intra din Ucraina în Moldova este, înot, prin râul Nistru, conform autorităților de frontieră. Alții sunt ascunși în mașini, autocare sau camioane sau folosesc acte de identitate false.

Manipulați de Rusia?

Faptul că bărbații cu vârsta de încorporare fug din țară nu dăunează doar efortului militar al Ucrainei. Ci și imaginii țării. Autoritățile suspectează că Rusia joacă și aici un rol important. 

Fostul oficial din structurile de informații ale Ucrainei care a stat de vorbă cu jurnaliștii ce au realizat această investigație spune că pe Telegram canalele controlate de Rusia exagerează numărul victimelor din rândul Ucrainei și, de asemenea, pretind că ajută bărbații să evite patrulele de recrutare care merg prin orașele ucrainene și verifică actele celor cu vârsta de încorporare. 

„Canale de Telegram învață oamenii cum să evite aceste patrule. Dar nu e necesar ca rușii să știe exact unde se află echipele de patrulare. Ei pot comunica locații false. De asemenea, bărbații ucraineni pot vedea pagini sponsorizate pe Facebook care pretind că îi învață cum să iasă legal din țară. Aceste pagini includ link-uri către canale specifice de Telegram”.  

Pe aceste canale, mai spune expertul ucrainean, persoane anonime le furnizează informații despre itinerariu, preț, metoda de plată și unde să se ducă.  

El spune că autoritățile ucrainene au raportat la compania Meta aceste pagini de Facebook, dar fără succes. Telegram, de asemenea, nu a răspuns niciodată, mai adaugă fostul oficial.

„Toți din autobuz eram ilegali”

În Chișinău, Andriy și-a cumpărat un bilet de autobuz pentru Iași, România. Povestește că atunci când a ajuns la graniță, șoferul i-a întrebat pe pasageri: „Cine este ilegal?”

„Toți din autobuz erau ilegali”, spune ucraineanul. „Am fost dați jos, ne-au fost luate pașapoartele și ne-am dus la sediul Serviciului Poliției de Frontieră a Moldovei, unde am fost strigați pe nume pentru a fi interogați”. 

Povestește că atmosfera era tensionată. Polițistul moldovean era furios și i-a cerut să scrie declarația în rusă. Grănicerii au întrebat cum a intrat în Moldova și i-au căutat în telefon contactele traficanților. Dar „organizatorii” lui Andriy îi spuseseră să-și șteargă contactele și orice urmă a discuțiilor și să mintă referitor la trecerea frontierei. 

„Le-am spus ofițerilor din Moldova că am trecut frontiera cu un taxi luat la întâmplare, între un sat ucrainean și unul moldovean. Le-am spus că am plătit unui localnic 100 de dolari ca să mă ducă la Chișinău”.

„Este amuzant”, își amintește Andriy. „Un autobuz plin cu ucraineni spunând aceeași minciună despre trecerea frontierei fără intermediari, despre taxi și cei 100 de dolari”. 

„Ei știau că au fost „organizatori”, dar dacă nu găsesc contactele și mesajele nu pot face nimic. Pot doar să-ți ștampileze pașaportul și să te lase să pleci”. 

Autobuzul în care se afla Andriy a trecut prin România, dar avea ca destinație finală orașul german Hamburg. 

Pentru mulți tineri ucraineni, România și nu Moldova este însă prima lor destinație. Dar această alegere le poate fi fatală. 

Între februarie 2022 și octombrie 2024, potrivit poliției de frontieră din România, 25 de ucraineni au murit încercând să treacă frontiera dintre cele două state. 15 s-au înecat în râul Tisa, iar ceilalți au murit în munții Maramureșului, căzând în râpe sau din cauza hipotermiei.  

Salvatorii montani au declarat pentru HotNews că cei care încearcă să treacă munții sunt foarte rar echipați corespunzător.  

De la începutul invaziei Rusiei, 18.300 cetățeni ucraineni au trecut ilegal prin frontiera de nord a României. 10.000 doar până pe 16 octombrie 2024. După ce se predau poliției de frontieră românești, ei primesc protecție temporară și sunt liberi să plece oriunde în Uniunea Europeană.  

La granița cu Ungaria: „Ucrainenilor li se spune să poarte încălțăminte cu două numere mai mici ca să nu rămână blocați în noroi”

Autobuzul a ajuns la frontiera ungară în timpul nopții. Andriy își amintește că șoferul i-a trezit pe pasageri ca să-și pregătească pașapoartele. A trecut fără nicio problemă în Ungaria via Hajdu-Bihar.

Mai la nord, în Nyirbator, lucrătorul social Eva Adoba povestește că a văzut mulți bărbați ucraineni sosind prin câmpurile din jur, plini de noroi și uzi, uneori fără pantofi. Nyirbator este la 80 de kilometri de frontiera dintre Ucraina și Ungaria. 

„Niciunul nu vrea să rămână”, spune Adoba, care lucrează pentru un ONG specializat în ajutarea migranților și a refugiaților. 

„Nu am întâlnit niciun singur bărbat ucrainean care să vrea să stea în Ungaria. Ei sunt în drum spre Germania, Spania, Portugalia sau chiar Canada”, povestește ea.

„Când le spun că sunt din Transcarpatia (vestul Ucrainei) și vorbesc în ucraineană cu ei, le câștig încrederea”, zice Adoba. 

„Uneori îmi spun că vin din Harkiv, Mykolaiv sau Odesa, iar călătoria lor a durat câteva săptămâni sau luni. Uneori trebuie să se ascundă cu săptămânile în satele din Transcarpatia, până încearcă să treacă granița. Uneori nu pronunță niciun cuvânt despre traseul lor. Sunt foarte traumatizați”. 

„Li se spune să poarte haine impermeabile sau încălțăminte cu două numere mai mici ca să nu rămână blocați în noroi. Dar am întâlnit bărbați care și-au pierdut toate lucrurile în apă, cu excepția telefoanelor și a banilor pe care-i purtau atârnați de gât”, mai explică Adoba.

Ungaria nu este atractivă pentru ucraineni

Potrivit datele Uniunii Europene, până la sfârșitul lui septembrie 2024 statele membre au acordat protecție temporară pentru mai mult de 4,1 milioane ucraineni. Dintre aceștia, doar puțin peste 37.000 au rămas în Ungaria.

Din cei peste 37.000 din Ungaria, 5.241 erau bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, potrivit datelor Oficiului Central de Statistică din Ungaria.

Până în martie 2025, ucrainenii primesc pe teritoriul UE drept de ședere, acces la educație, la asistență medicală și la un loc de muncă. 

Bariera lingvistică și atitudinea generală anti-imigrație din Ungaria au făcut ca această țară să nu fie cea mai atractivă pentru ucraineni. Totuși, felul cum sunt primiți ucrainenii contrastează puternic cu abuzurile și respingerea de care au parte migranții din Asia, Africa sau Orientul Mijlociu.

„Când se întâlnesc cu poliția din Ungaria, ucrainenii sunt duși la birourile de imigrație unde primesc acte, haine uscate, mâncare și apă, dacă au nevoie, și sunt liberi să plece”, spune Adoba. 

Ungaria a spus anul acesta că va considera valide pe teritoriul țării pașapoartele ucrainene care au expirat în timpul războiului, pentru a-i ajuta pe posesori să-și găsească loc de muncă. Ungaria oferă, de asemenea, și conexiuni rutiere și feroviare bune cu vestul Europei. 

Un expert european, care a vorbit cu BIRN sub condiția anonimatului, spune că „Ungaria, Polonia și România respectă regulile și nu fac distincție între oamenii care fug din Ucraina, chiar dacă au vârsta de recrutare”. 

Nici expertul și nici Adoba nu au auzit de cazuri în care ucrainenii să fie trimiși înapoi în țara lor. 

Călătoria lui Andriy cu autobuzul până în Germania l-a dus prin Republica Cehă, unde își amintește că a trebuit să plătească cu cardul său ucrainean benzina în valoare de 150 de dolari. Și asta pentru că nu a putut să retragă cash de la bancomat pentru a-și plăti biletul. 

În Germania, a aplicat pentru permis de rezidență temporară și s-a înscris la un curs de învățare a limbii. Acum plănuiește să se înscrie la facultate. 

Potrivit Centrului de Înregistrare a Străinilor, la data de 12 octombrie erau peste 1,2 milioane de refugiați ucraineni în Germania. În jur de un milion au permis de rezidență, dreptul de a munci și de a aplica pentru beneficii sociale. În jur de 37% sunt bărbați, iar 260.000 au vârsta de încorporare. 

Andriy este în continuare activ pe Telegram și TikTok, unde ține legătura cu prietenii, discută despre ceea ce consideră a fi „abuzuri” ale autorităților din Ucraina și despre strategii de scăpare. 

Proteste în Germania față de abuzurile reclamate la recrutarea din Ucraina

Sergey Khorolsky (31 ani) este blogger pe Tiktok și unul dintre cei mai vocali critici a strategiei ucrainene de recrutare și interzicerea ieșirii din țară a bărbaților între 18 și 60 de ani.

După ce a fugit din Ucraina, trecând râul Nistru în Moldova, Khorolsky a început să organizeze proteste în Berlin în această toamnă. 

La ultima demonstrație din 17 Noiembrie, Khorolsky a spus: „De data aceasta am vrut să atragem atenția asupra soartei bărbaților care au murit fiind în detenție după ce au fost reținuți de comisiile de recrutare din Ucraina”.

„Le-am ridicat fotografiile, ca să nu fie uitate”.

Aproximativ în același timp, mass-media apropiată ministerului ucrainean al apărării i-a etichetat pe protestatari drept „băieți ruși” și i-au îndemnat pe ucraineni să nu participe.

Dar Khorolsky și alți protestatari din Berlin neagă că ar avea vreo legătură cu agențiile de spionaj ruse sau că servesc interesele Rusiei. Toți au spus că au dat bani pentru efortul ucrainean de război, dar ei critică ceea ce numesc „violența” folosită în recrutarea bărbaților pentru război. 

Khorolsky spune că are dovezi că șapte oameni au murit în timp ce erau recrutați cu forța de centrele de recrutare din Ucraina. 

Relatările din presa ucraineană spun că trei din cele șapte cazuri sunt investigate.

Într-un răspuns la criticile legate de metodele folosite de centrele de recrutare, ministrul Apărării din Ucraina, Rustem Umerov, a spus în noiembrie că guvernul lucrează la „umanizarea procesului de mobilizare”. 

Umerov le-a spus reporterilor că speră ca digitalizarea sistemului de recrutare să minimizeze incidentelor în care bărbați sunt ridicați de pe stradă și, în general, „să ajute la îndepărtarea acestor probleme dureroase de la populație”. 

Ministrul Apărării din Ucraina nu a răspuns la solicitarea unui comentariu pentru acest articol. 

Granița poloneză: Permise false și gărzi prietenoase 

Konstantin (nu este numele lui real) îl urmărește pe Khorolsky pe social media și-i împărtășește nemulțumirile.

„Mi-a luat 3 minute să trec din Ucraina în Polonia, nu am primit nicio întrebare”, spune tânărul în vârstă de 22 ani. El a plecat în iunie, anul acesta. 

„Nici măcar nu a trebuit să aștept la rând cu ceilalți oameni. Când eram la câțiva kilometri de frontieră, am primit un telefon de la polițiștii de frontieră, care mi-au explicat pe unde să o iau. Am intrat în Polonia pe drumul folosit de diplomați”.

Tratamentul „delux” nu a fost unul ieftin. Konstantin spune că a plătit 12.000 de dolari, sumă de care nu dispun cei mai mulți dintre ucrainenii care încearcă să scape. 

Ca sportiv profesionist, Konstantin spune că a făcut bani buni o lungă perioadă de timp. 

El știe și pe cine trebuie să plătești: șeful unui ONG ucrainean, care i-a făcut rost de un permis de o lună pentru a părăsi țara ca voluntar pentru o organizație care, aparent, lucrează pentru armata ucrainene. O parte din banii plătiți au ajuns, evident, la polițiștii de frontieră „prietenoși” care i-au făcut semn lui Konstantin să treacă. 

Permisul de trecere de o lună a expirat între timp, dar Konstantin nu s-a mai întors niciodată. 

Ziarele sunt pline de povești despre ucraineni care își pierd viața în munții Carpați sau în timp ce înoată prin Tisa, dar mulți se strecoară în Polonia plătind mită pentru acte false.  

„Ucrainenii care au suficienți bani să plătească mită de obicei vin în Polonia”, spune Jakub Ber, în prezent expert independent, dar care a lucrat la Centrul pentru Studii Estice, OSW, cu sediul în Varșovia, un think-tank finanțat de stat.

Geografia joacă un rol important, este de părere Ber. 

În cea mai mare parte, regiunea de graniță între Polonia și Ucraina este plată, motiv pentru care grănicerii pot vedea ușor cine încearcă să treacă ilegal. De aceea, bărbații trebuie să treacă „legal” în Polonia, adică cu documente obținute în Ucraina care-i acordă permisul de trecere temporară.

În Germania, o femeie din Ucraina a povestit că ea și prietenul ei și-au folosit economiile plătind 7 mii de dolari pentru un document fals care atesta că bărbatul ei este o persoană cu dizabilități, deci ar avea voie să iasă din țară. Cei doi au intrat în Polonia la sfârșitul lui 2023. 

Femeia, care a vorbit sub protecția anonimității, a spus că „intermediarii” le-a explicat care este momentul exact când trebuie să treacă granița, astfel încât să se întâlnească cu grăniceri „prietenoși”.

Toate comunicările cu intermediarii s-au făcut prin Telegram.

„Iubitul meu a mers la graniță într-un „taxi” neautorizat condus de o femeie. Pentru multe femei transportarea bărbaților la graniță a ajuns o sursă de venit, dar care nu are de-a face cu traversările ilegale”, spune femeia, care are 30 de ani și lucrează în domeniul IT. 

„A trebuit să dăm numărul de înmatriculare intermediarului nostru pentru ca acesta să-l transmite polițiștilor de frontieră”.

„Tipul din comisia medicală mi-a spus că trebuie să-i plătesc 20.000 dolari ca să mă declare inapt de luptă”

La fel ca alții, femeia spune că la început a sprijinit, ca voluntară, efortul de război ucrainean, dar a fost dezamăgită când a văzut tineri bărbați trimiși pe front nepregătiți, trebuind să-și cumpere singuri echipamentele necesare. 

Konstantin povestește și el că, la început, a călătorit în Europa de Vest pentru a cumpăra proteze pentru copiii răniți de rachete rusești și chiar un satelit Starlink pentru armată. 

A făcut acest lucru, plătind aceluiași ONG 3000 de dolari ca să poată ieși din țară. „E nebunie. Trebuie să plătești ca să fii voluntar”.

Dar, admite el, „mulți dintre noi am folosit călătoriile pentru voluntariat cu scopul de a lua o pauză de la stresul de a trăit într-o țară aflată în război.” 

În toamna lui 2023, Konstantin a primit evaluarea de sănătate de la comisia medicală de stat. Credea că ar putea evita recrutarea pentru că avea probleme cardiace și hipertensiune arterială. 

„În ciuda problemelor medicale, tipul din comisie mi-a spus că mă va declara apt de luptă dacă nu-i plătesc 20.000 de dolari”, povestește el. Konstantin a refuzat. 

„În Ucraina dacă ești bogat, poți să-ți cumperi scutirea pe viață de la serviciul militar”, spune el. „Politicieni complet sănătoși se transformă în oameni inapți pentru serviciul militar, în timp ce mii de oameni normali cu probleme de sănătate ajung pe front”. 

Polonia iese în câștig pe pe urma refugiaților ucraineni

Potrivit datelor de la Ministerul de Interne polonez până în septembrie anul acesta 167.000 bărbați ucraineni cu vârsta între 18 și 60 de ani au primit protecție, începând cu februarie 2022. 

Anul acesta, Ucraina și-a suspendat serviciile consulare pentru bărbații din străinătate, ca o modalitate de a-i forța să se înscrie în baza de date militară. Polonia, un aliat ferm al Ucrainei în războiul împotriva invadatorilor ruși, și-a declarat disponibilitatea de a ajuta Ucraina să-i facă pe bărbații care locuiesc în străinătate să se întoarcă și să se alăture luptei.

„Cred că mulți polonezi sunt revoltați când văd bărbați ucraineni în hoteluri și cafenele și aud ce eforturi trebuie să facem noi ca să ajutăm Ucraina”, spune ministrul polonez al Apărării Wladyslaw Kosinian-Kamysz, o declarație care, probabil, a dat fiori reci pe spinare multor ucraineni din Polonia. 

Înainte de război, sute de mii de ucraineni s-au mutat în Polonia în căutare de muncă. 

În ciuda comentariilor ministrului Apărării, Miroslav Skorka, șeful Uniunii Ucrainenilor din Polonia, a spus că Varșovia nu-și permite să-i trimită înapoi.

„Acestea sunt declarații de politicieni, dar asociațiile angajatorilor din Polonia au cerut forță de muncă”, spune Skorka.

„Piața poloneză a forței de muncă nu are nicio problemă să absoarbă sute de mii de ucraineni, care au venit de la începutul războiului. Și au nevoie de mai mulți”, explică Skorka.

Câștigul economiei poloneze este evident. 

În 2023, Bartosz Marczuk, șeful Fondului de Dezvoltare Polonez, a calculat că refugiații ucraineni ar plăti mai mult la bugetul statului decât o costă pe Polonia ajutorul pentru ei, pe anul respectiv. Acesta este un motiv major pentru a nu face mare tam-tam referitor la ucrainenii care fug de mobilizare.

„Acest subiect nu există în discursul public din Polonia”, spune expertul independent Ber.