Ales preşedinte în 2020 după o lungă carieră politică, Milanovic îi devansează ceilalţi şapte candidaţi în sondaje, cu peste 30% din intenţiile de vot. Cu toate acestea, este puţin probabil să câştige alegerile în primul tur: conform celor mai recente sondaje de opinie, el se va confrunta cu candidatul Uniunii Democrate Croate (HDZ, dreapta conservatoare), Dragan Primorac, în al doilea tur,  notează Agerpres. 

Deşi are puţine puteri, preşedintele este văzut de croaţi ca un vector de stabilitate şi o verigă ce garantează buna funcţionare a instituţiilor. El este, de asemenea, şeful forţelor armate şi reprezentantul pe scena internaţională a acestei ţări de 3,8 milioane de locuitori, membră a Uniunii Europene din 2013. 

"Puterile sale sunt minime, dar preşedintele poate face multe", explică Davor Faget, un diplomat pensionat, "aşa că trebuie să fie o persoană cu demnitate, care îşi cunoaşte meseria". 

Într-o ţară marcată de numeroase scandaluri financiare în care sunt implicaţi politicieni - mai mult de o duzină de miniştri au trebuit să demisioneze din 2016 de când HDZ a venit la putere - Milanovic joacă rolul rezistenţei faţă de un partid de dreapta prezentat drept corupt. 

Alegerile devin astfel un duel între doi oameni: preşedintele demisionar şi inamicul său declarat şi actualul prim-ministru, Andrej Plenkovic, preşedintele HDZ. 

"Acest duel între prim-ministru şi preşedinte este o constantă a politicii croate de un deceniu", a declarat pentru AFP analistul politic Tihomir Cipek.

Schimburile de insulte sunt, prin urmare, obişnuite. 

Candidatul HDZ la preşedinţie, Dragan Primorac, un medic şi om de ştiinţă renumit, a denunţat o ţară "dezonorată de acţiunile preşedintelui", pe care l-a acuzat că nu iubeşte "nici ţara, nici munca", că "se trezeşte la 11.30" şi că "îi place să se certe". 

În schimb, Milanovic - care, de la începutul campaniei, şi-a redus la minimum ironiile - l-a acuzat totuşi pe prim-ministru că este "un pericol pentru democraţia croată" şi a criticat "un om şi un partid care conduc Croaţia în mod iresponsabil". 

La mijloc, alegătorii se plictisesc. 

"Programele candidaţilor sunt mediocre", rezumă Katarina Kozul Baranovic, designer. "Este vorba mai degrabă de certuri decât de propuneri constructive, de programe", adaugă această femeie în vârstă de 48 de ani, care va vota pentru "răul cel mai mic". 

Tinerii alegători, la rândul lor, sunt îngrijoraţi de viitorul lor şi sunt mai ales pesimişti cu privire la şansele lor de a găsi o casă, un loc de muncă sau de a-şi întemeia o familie, într-o ţară în care 400.000 de persoane au emigrat din 2013. 

"Poate de aceea nu prea votăm", explică Iva Jurisic, o studentă de 18 ani. "Pentru că suntem fatalişti. Nu ne aşteptăm la prea multe".

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.