Mijlocul lunii decembrie 2019. Lumea occidentala alerga dupa cadouri de Craciun, facea bilanturi si se pregatea pentru trecerea intr-o noua decada. Nimic nu prevestea catastrofa care avea sa urmeze.
Cu putin inainte de Anul Nou, autoritatile chineze din Wuhan, cel mare oras din centrul Chinei, anuntau ca au identificat un virus necunoscut care provoaca la om o pneumonie grava.
Virusul, spuneau chinezii, pare sa provina de la liliac si sa isi aiba punctul de plecare in piata de peste Huanan, un loc de unde chinezii cumpara zeci de specii de animale, pasari, peste si insecte.
Li Bin, vicepresedinte Comisia Nationala de Sanatate din China: “Deja avem cazuri de transmitere a virusului de la om la om, cazuri de infectare a personalului medical care ingrijeste bolnavi. Avem confirmarea ca boala se transmite pe cale respiratorie si exista posibilitatea ca virusul sa sufere mutatii.”
Pe 9 ianuarie, moare primul om. Virusul se transmite cu viteza si pe 20 ianuarie, premierul chinez cere eforturi eficiente pentru controlul epidemiei.
Pe 23 ianuarie, Organizatia Mondiala a Sanatatii anunta ca focarul ar putea fi mai extins decat orasul Wuhan, dar totusi decide sa nu declare stare de urgenta internationala. China da asigurari ca situatia este sub control.
Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general Organizatia Mondiala a Sanatatii: “Nu declar astazi o urgenta globala de sanatate. Sa fie limpede! Este o urgenta pentru China.”
Totusi, in decurs de cateva zile, numarul imbolnavirilor ajunge la 2.120 si cel al mortilor la 26.
In 25 ianuarie, incepe Anul Nou chinezesc, considerat cea mai mare migratie umana anuala din istorie si anul acesta erau asteptate aproape 3 miliarde de calatorii. Abia o saptamana mai tarziu, in 30 ianuarie, OMS declara o urgenta globala pentru sanatate.
Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general Organizatia Mondiala a Sanatatii: “Declaram starea de urgenta internationala privind raspandirea globala a noului coronavirus.”
De atunci, virusul a devastat Europa si America si a ajuns practic pe toate continentele. In incercarea de a stopa epidemia, statele dezvoltate au impus saptamani de carantina totala, in timpul carora oamenii au stat in case, iar economiile au inghetat.
Dr. Alexander S. Kekule, director Institutul de Microbiologie al Spitalului Universitar Halle: ”In acest moment si in aceasta etapa nu avem alta avarianta decat sa recurgem la o optiune, asa numita “blocare”, carantina: asta inseamna sa solicitam oamenilor sa ramana in casa si prin aceasta sa ne asiguram ca infectia nu se raspandeste si numarul persoanelor infectate scade dramatic.”
Lipsa unui tratament specific sau a unui vaccin au convins guvernele ca singura modalitatea de a salva vieti omenesti este oprirea oricarui contact social.
Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, membru in Comitetul Executiv al Organizatiei Mondiale a Sanatatii: “Cand discuti despre o infectie de acest tip, care se transmite tacut, cu siguranta numarul de cazuri este mai mare decat cel pe care-l identificam.”
Cosmin Savu: “Dar cine este inamicul care a inspaimantat atat de mult omenirea? A fost identificat un virus de origine animala, numit de cercetatori coronovirusul sindromului respirator activ 2, SARS-COV 2 sau COVID-19.”
Cei infectati reactioneaza diferit, in functie de imunitatea fiecaruia si evolutia este impredictibla: mai mult de jumatate dintre oameni nu au simptome sau par doar raciti usor, altii sufera saptamani intregi de o afectare pulmonara grava, de probleme cardiace, renale sau ale ficatului.
Alin Goga, pacient infectat cu COVID-19: “Atat de rau loveste virusul asta. Te loveste cu o forta ca si cum ai fi un nebun sa crezi ca poti sa opresti trenul. Te pui pe calea ferata si crezi ca poti sa opresti trenul. Nu, da trenul peste tine si te face praf.”
Pacienta infectata cu COVID-19: “Am crezut ca boala asta e ceva normal, o raceala. A evoluat foarte rau. Eram intr-o agonie asa, in final mi-au pus pus oxigen, au vrut sa ma bage in terapie intensiva.”
Mihnea Bostina este virolog la Universitatea Otago din Noua Zeelanda. A lucrat in cercetare la Institutul Max Planck din Frankfurt, la Universitatea Harvard si la Universitatea McGill din Montreal.
Dr. Mihnea Bostina, Universitatea Otago, Noua Zeelanda: “Acum, in cazul COVID-19, avem o populatie de 8 miliarde de persoane, toti potentiali pacienti si toti fara imunitate preexistenta. In plus, nu avem medicamente la care sa apelam.”
Perioada de incubatie este de 14 zile si spectrul manifestarilor este divers. Pentru multi, in special varstnici, care au si alte boli preexistente, este mortal.
Virgil Musta este seful sectiei de Boli Infectioase de la cel mai mare spital din Vestul tarii.
Dr. Virgil Musta, sef sectie Spitalul de Boli Infectioase “V. Babes” Timisoara: “Afectarea majora este in 20% din cazuri. Aceasta apare in primul rand la persoanele de risc: diabet, obezitate, boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice, boli hepatice cronice, in special formele avansate.”
Copiii par cei mai feriti de efectele bolii, desi pot fi purtatori, sistemul imunitar inca insuficient dezvoltat nu reactioneaza violent si atunci, organismul nu le este afectat.
Dr. Virgil Musta, sef sectie Spitalul de Boli Infectioase “V. Babes” Timisoara: “Copiii de pana la 9 ani n-au facut forme severe de boala, probabil ca ei au imunitate mai echilibrata.”
Specialistii de Terapie Intensiva, cei la care ajung cele mai grave cazuri, au fost surprinsi de manifestarile bolii. Ciprian Gindac este medic ATI.
Dr. Ciprian Gindac, medic specialist ATI: “Simt ca lucrez cu o boala pe care nu o inteleg, de atatia ani de zile de cand lucrez in Terapie Intensiva pot sa va spun ca e ceva special. Nu m-am intalnit cu asa ceva, nu inteleg exact ceea ce se intampla. Ceea ce pot sa va spun este ca toti pacientii sufera o boala sistemica. Nu doar este afectata ventilatia mecanica, nu este afectata doar oxigenarea, ci sunt si alte organe si sisteme care cedeaza rand pe rand.”
Virusul este extrem de contagios si se raspandeste prin fluidele expulzate atunci cand o persoana infectata tuseste sau stranuta intr-o zona de maximum doi metri. Picaturile de coronavirus pot ramane suspendate in aer doar o perioada scurta de timp, dar pot ramane active pe suprafete solide cateva zile.
Dr. Adrian Marinescu, medic primar Institutul de Boli Infectioase “Matei Bals”: “E clar ca se transmite pe cale respiratorie, e clar ca se transmite prin atingerea unor suprafete. Doar ca e important sa fie o expunere prelungita si e important sa fie o cantitate de virus suficient de mare.”
Nu exista un tratament specific, dar se incearca ameliorarea simptomelor cu medicamente antigripale, iar in functie de severitate, pot fi necesare aparate mecanice de oxigenare si lichide intravenoase.
Dr. Virgil Musta, sef sectie Spitalul de Boli Inferctioase “V. Babes” Timisoara: “Sunt o serie de incercari, o serie de studii, nu exista niciun protocol la nivel international. Fiecare centru incearca, are experienta lui de tratament.”
In Romania, primul caz a fost identificat pe 26 februarie. Pacientul zero era un italian din Catollica, langa Rimini, venit in vizita in Romania.
Dr. Adrian Marinescu, medic primar Institrutul de Boli Infectioase “Matei Bals”: ”Intotdeauna cazurile sunt de import in prima faza, vorbim de migratie populationala. Daca aceste cazuri de import la un moment dat ajung sa fie intr-un numar mai mare, vorbim si de transmiterea comunitara asa cum se intampla si in Romania in momentul asta.”
Pentru romani, incepe cosmarul - evenimentele se schimba cu rapiditate, incepe criza care va pune in fata societatii o oglinda a tuturor problemelor nerezolvate din ultimii 30 de ani. In fiecare zi sunt identificate noi cazuri de infectare cu coronavirus.
11 martie. Organizatia Mondiala a Sanatatii declara oficial pandemia cu cornavirus. In Romania erau deja confirmate 47 de cazuri, iar numarul acestora creste pe masura ce autoritatile fac testari.
Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general Organizatia Mondiala a Sanatatii: “Avem confirmarea ca raspandirea COVID-19 poate fi considerata pandemie.”
16 martie 2020. Presedintele Klaus Iohannis declara starea de urgenta in Romania.
Klaus Iohannis, presedintele Romaniei: “Se instituie starea de urgenta pe intreg teritoriul Romaniei pe o perioada de 30 de zile.”
18 martie. Guvernul Romaniei da prima ordonanta militara care priveste aglomerarile de persoane si circulatia transfrontaliera.
Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne: “Se interzice organizarea si desfasurarea oricarui eveniment care presupune participarea a peste 100 de persoane in spatii deschise.”
Urmeaza si alte hotarari cu regim militar care vor schimba viata romanilor. Scolile se inchid, la fel restaurantele si saloanele de ingrijire personala, evenimentele sociale cu mai mult de 8 participanti sunt interzise, varsticilor li se permite sa iasa doar 2 ore din casa, armata este scoasa pe strazi.
Dezastrul este global. Agentul patogen se raspandeste cu o virulenta nemaintalnita de la gripa spaniola, care a facut ravagii in urma cu o suta de ani.
Dr. Alexander S. Kekule, director Institutul de Microbiologie a Spitalului Universitar Halle: “Din aceste motive, carantina trebuie mentinuta pana cand suntem siguri de efectul dorit si numarul de infectati scade in asa masura incat sa tinem totul sub control prin masuri specific impotriva raspandirii epidemiei: testarea si intreruperea lantului de infectie pana cand putem tine lucrurile sub control.”
China reuseste sa izoleze cetatenii testati pozitiv si persoanele cu care acestia au intrat in contact, iar aceasta devine principala arma impotriva raspandirii virusului.
In Statele Unite, Donald Trump minimalizeaza impactul raspandirii coronavirusului si societatea americana se trezeste in fata unei crize fara precedent.
Donald Trump, presedintele SUA: “Situatia este extraordinara in tara noastra. Avem doar 11 cazuri si toate merg spre bine.”
Daca in februarie presedintele Trump da asigurari americanilor ca epidemia este sub control, ingrijorarile cresc odata cu numarul victimelor. Astazi, Donald Trump se considera un presedinte in timp de razboi.
Donald Trump, presedintele SUA: “Este un inamic invizibil. Intotdeauna inamicul invizibil este cel mai dur. Dar vom invinge inamicul invizibil si o vom face chiar mai devreme decat am crezut. Va fi o victorie completa, va fi o victorie totala.”
Masurile, la inceput stangace, au fost inasprite, iar carantina si izolarea sociala sunt cuvintele de ordine acum in toata America.
Dr. Anthony Fauci, director Institutul National pentru Alergii si Boli Infectioase SUA: “Este evident ca daca am fi inchis totul chiar de la bun inceput e posibil ca situatia sa fi fost diferita acum. Dar au fost multe ezitari atunci pentru a face acest lucru.”
In Marea Britanie, un alt lider populist, premierul Boris Johnson, vorbeste despre imunizarea populatiei prin transmiterea virusului. In mai putin de o luna dupa declaratie va ajunge pe un pat de spital la Terapie Intensiva si intreag Regatul Unit este in carantina.
Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, membru in Comitetul Executiv al Organizatirei Mondiale a Sanatatii: “Au incercat un experiment de imunizare prin boala. Dar e bine sa o facem progresiv, nu dintr-o data. Daca o facem dintr-o data, ai numar mare de cazuri, sistemul de sanatate e depasit.”
Germania reuseste sa tina sub control epidemia prin impunerea regulilor de distantare sociala, dar si prin sistemul medical performant. Este tara cu cea mai mica mortalitate raportata la numarul de pacienti identificati purtatori ai virusului.
Franta este o alta tara europeana foarte afectata, iar presedintele Macron a prelungit carantina pana in 11 mai.
Emmanuel Macron, presedintele Frantei: “Carantina cea mai stricta trebuie extinsa pana luni, 11 mai. Este singura sansa ca in aceasta perioada sa actionam eficient. In estul tarii si in regiunea Parisului spitalele sunt in continuare coplesite. Pandemia nu este inca sub control. De aceea trebuie sa respectam regulile.”
Italia si, ulterior Spania, sunt tarile lovite cel mai crancen din Uniunea Europeana. Una dintre cauze este dispersia mare a populatiei inainte de carantina si faptul ca nu s-au luat, gradual, masuri pentru oprirea evenimentelor sociale cu multi participanti si stoparea calatoriilor.
Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, membru in Comitetul Executiv al Organizatirei Mondiale a Sanatatii: “A existat chiar o migratie in Italia cand au auzit ca urmeaza sa se ia masuri sau chiar in primele zile au fost miscari migratorii. Problema este a modului in care se traieste in Italia, Spania, unde sunt familii multigenerationale, stau impreuna. In Germania este foarte rar, batranii stau separat, tinerii stau separat. Este o chestie culturala.”
Regiunea Lombardia din Italia este devastata de imbolnaviri. Masurile disperate luate de autoritatile italiene au reusit, cu greu, sa incetineasca raspandirea virusului. Imaginile din sectiile de Terapie Intensiva si sutele de sicrie trimise la incinerare au speriat intreaga lume.
Dr. Adrian Marinescu, medic primar Institutul de Boli Infectioase “Matei Bals”: “Au fost primii, au fost la inceput. N-au avut experienta unor lucruri care s-au intamplat anterior in alte tari, in afara de China, ei au fost primii din Europa, Italia. Acolo au fost si discutii legate de populatia imbatranita.”
Romania a incercat sa mearga pe preventie si a luat masuri dure de carantina, dar atunci cand COVID-19 a lovit Europa, aproape doua milioane de cetateni romani si straini au intrat in tara in martie si aprilie. Si chiar daca a fost obligatorie carantina de 14 zile pentru cei veniti din zonele considerate “rosii”, foarte multi romani n-au respectat regulile impuse.
Sistemul medical romanesc nu a fost pregatit pentru un astfel de eveniment.
Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, membru in Comitetul Executiv al Organizatiei Mondiale a Sanatatii: “El era pregatit la nivelul sistemului medical din Romania, nu putea sa fie in momentul in care in luna ianuarie am aflat ca apare aceasta afectiune si sa se fi intamplat o minune.”
La exact o luna de la primul caz de coronavirus identificat in Romania, conducerea Ministerului Sanatatii este preluata de Nelu Tataru, in urma demisiei lui Victor Costache.
Dr. Nelu Tataru, ministrul Sanatatii: “Neamtul a cazut, Focsaniul a cazut, Suceava a cazut si atunci trebuie sa pun un spital de campanie undeva la Bacau ca sa fie la mijloc. Atunci, asta cred ca o sa fac.”
Lipsa de dotari, de protocoale clare si de echipamente de protectie a dus la adevarate „bombe” in cateva spitale: la Suceava, Neamt, Focsani, zeci de medici infectati au dat mai departe virusul celor pe care trebuia sa-i trateze.
Dr. Nelu Tataru, ministrul Sanatatii: “Era un personal, cel putin cel de la Boli infectioase, epuizat cu acest numar de cazuri. Erau niste anchete in desfasurare epidemiologice. Era un corp medical debusolat si cu o pierdere de incredere.”
In acelasi timp, neglijenta si lipsa de profesionalism din anumite Directii de Sanatate Publica au dus la situatii grave.
Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, membru in Comitetul Executiv al Organizatirei Mondiale a Sanatatii: “Nu trebuie sa existe niciun fel de ingerinte de natura politica in problemele de sanatate publica. Problemele de sanatate publica trebuie lasate exclusiv in seama profesionistilor.”
Un moment critic a fost perioada Pastelui, cand contactele sociale s-au inmultit.
Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne: “Vom ajuta Biserica Ortodoxa Romana la impartirea Sfintelor Pasti, cat si a Luminii sfinte aduse de la Ierusalim in seara Invierii.”
Declaratia ministrului Vela si acordul cu Biserica Ortodoxa Romana au dus la o iesire dura a presedintelui Iohannis.
Klaus Iohannis, presedintele Romaniei: “Stati acasa, altfel, dupa sarbatori vom avea inmormantari!”
Societatea s-a polarizat, iar inamicul invizibil si imprevizibil nu a tinut cont de ideologii si religii si a continuat sa faca victime.
Dr. Nelu Tataru, ministrul Sanatatii: “Nu este un moment de relaxare. Este un moment care impune si mai multa precautie. Suntem mai multi sau sunt mai multi cei care in acest moment pot transmite infectia.”
Odata cu declansarea pandemiei, lumea a intrat intr-o criza economica pe care nimeni n-ar fi putut-o anticipa. Pietele financiare s-au prabusit, masurile luate de guverne au blocat linii de productie, ramuri industriale intregi au avut de suferit.
Prin ordonante militare s-au instaurat reguli de protectie si izolare care au lovit direct in activitatea economica a tarii.
Dragos Petrescu conduce mai multe afaceri in industria ospitalitatii.
Dragos Petrescu, antreprenor: “Practic, nu ordonanta militara a oprit HoReCa, ci frica a oprit HoReCa. Daca ma uit la ultima saptamana inainte de ordonanta militara, restaurantele erau pustii. Oamenii nu mai aveau curajul sa intre in restaurante.”
Pana acum, peste un milion de romani au fost inregistrati ca someri, iar cifra creste in fiecare zi. Mii de companii si-au sistat activitatea si asteapta sa vada care este evolutia bolii, dar mai ales asteapta masuri concrete din partea statului.
Florin Jianu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii: “Masuri care sa vizeze in primul rand modificarea somajului tehnic si schimbarea lui intr-o masura flexibila, sa nu-i mai tinem pe oameni acasa. Insasi aceasta abordare a somajului tehnic nu e suficienta. Cand spui somaj tehnic, inseamna ca oamenii stau acasa. Nemtii au spus munca flexibila. Munca facuta de acasa, munca facuta temporar sau in slotul de timp, in asa fel incat aceasta masura sa fie activa, sa nu fie pasiva. Ai trimis oamenii acasa si stau acasa. Pentru ca se induce un anumit tip de comportament social.”
Dragos Petrescu, antreprenor: “Acea posibilitate pe care o are antreprenorul de a contribui alaturi de somajul tehnic cu o anumita suma de bani, cat are nevoie sa foloseasca acel angajat.”
Colapsul economic este iminent in lipsa unor strategii clare si a unor masuri care sa duca la repornirea motoarelor economiei.
Dragos Petrescu, antreprenor: “Acel sprijin promis din partea statului de a-si achita el datoriile fata de noi, si ma refer aici la concediile medicale care sunt de la Casele de Asigurari si, evident, la TVA-ul pe care cei din industria HoReCa de obicei il au de recuperat.”
Florin Jianu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii: “Stimularea cererii si acel lucru nu poate sa faca decat statul. Sa ne uitam pe diverse tipuri de investitii. Investitii majore din partea statului privind autostrazile. Poti sa dai drumul la lucru. Hai sa vedem 1-2-3 autostrazi cu obligatitivitatea, in opinia noastra, prin contract sa ai subcontractori cateva sute, mii de IMM-uri locale. Hai sa vedem niste investitii locale in retele de gaze, in retele electrice, reparatii de scoli.”
Uniunea Europeana a permis derogari de la deficitul national, dar imprumuturile nu sunt decat o solutie pe termen scurt.
Ursula von der Leyen, presedinte Comisia Europeana: “Luam deciziile necesare pentru a oferi statelor membre tot spatiul de manevra pentru a avea oxigenul necesar pentru economiile lor, pentru mediul de afaceri si pentru muncitori. O injectie masiva de lichiditati in economia europeana.”
Florin Jianu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii: “Comisia Europeana a spus ca se pot realoca fonduri europene in orice fel vreti, din toate tipurile de programe, te uiti la palaria de bani si iei de acolo bani exact acolo unde iti trebuie.”
Ajutoarele economice, fondurile europene trebuie canalizate in zonele care ar putea sa impulsioneze revenirea la crestere economica.
Florin Jianu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii: “Investitii regionale in infrastructura, in fabrici de prelucrare, in fiecare regiune sa ai fabrici cheie pe ce inseamna prelucrarea agricola, dar si pe materiale medicale. Noi le-am numit unitati de prelucrare strategica.”
Dragos Petrescu, antreprenor: “Analizand astazi atat prin bolul de cristal pe care il avem vazand China, vazand piata din Europa de vest, prin care diverse tari au restartat si consideram ca va fi un restart dificil si probabil la sfarsitul anului vom creste la 30-40% si sa ne ducem spre 50 la suta spre trimestrul 4. Ne asteptam sa mai fie diverse valuri parte din aceasta pandemie.”
“Cum ne revenim?” este intrebarea de pe buzele tuturor. Iar dilema se refera la modalitatile cele mai potrivite pentru tara noastra.
Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, membru in Comitetul Executiv al Organizatirei Mondiale a Sanatatii: “Cred ca trebuie reinceputa activitatea economica care nu presupune o concentrare foarte mare a fortei de munca. Oamenii colaboreaza daca stiu despre ce este vorba si au un orizont de asteptare. Ne putem imuniza prin doua feluri: ori trecem prin boala, ori ne vaccinam. Ori cu amandoua, o sa fim in situatia cu amandoua. Pana la mijlocul anului viitor un numar de persoane vor trece prin boala si vor deveni imune, dar nu vor trece suficiente cat sa oprim boala, ceea ce inseamna cam 70-80 la suta din populatia Globului, si atunci vom avea probabil un vaccin, un vaccin intr-un an jumatate, un an si ceva pe care putem sa-l folosim ca sa intrerupem transmiterea.”
Cosmin Savu: ”In perioada imediat urmatoare, masca si manusile vor deveni probabil obligatorii. Protejandu-ne pe noi, dar mai ales, pe altii. Dezbaterile europene tind spre o masura clara - distantarea inteligenta.”
Urmand calea alternativa din Asia, expertii au trasat directii cheie de combatere a epidemiei, fara o blocare totala a vietii sociale si economice.
Dr. Nelu Tataru, ministrul Sanatatii: “Evitarea locurilor aglomerate, pastrarea distantarii sociale, mentinerea unei atitudini vigilente si precaute sunt cele care ne vor da si viitorul urmatorilor 2 ani. Cred ca va trebui sa convietuim cu acest virus.”
Dr. Virgil Musta, sef sectie Spitalul de Boli Infectioase “V. Babes” Timisoara: “Razboiul nu se castiga in spital, razboiul se castiga in comunitate.”
Europa acum isi croieste propria politica in care se va pune accent pe protejarea celor expusi la virus, varstnicii.
Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, membru in Comitetul Executiv al Organizatirei Mondiale a Sanatatii: “Sa putem sa nu-i excludem social, ei nu trebuie exclusi, ei trebuie protejati. Este o diferenta foarte mare intre a-i exclude si a-i proteja.”
Suntem la inceputul unei crize majore, care va marca evolutia lumii in urmatoarea perioada, trebuie introduse masuri pentru a ajuta economia sa-si revina si sistemul medical sa se intareasca, iar reconstructia trebuie sa inceapa sa functioneze imediat la viteza maxima.