„Fiecare ziar din lume, fara exceptie, deplange moartea lui Gorbaciov. Gorbaciov s-a stins din viata la varsta de 91 de ani dupa o boala lunga”, afirma Skabaeva.

Ea face apoi o revista a presei internationale si a titlurilor din mass-media occidentala despre moartea fostului lider sovietic.

„Uitati! The New York Times, The Daily Telegraph, Bild. Toti dusmanii nostri il numesc un reformator si un adevarat om al lumii care a ajutat Europa sa se uneasca prin distrugerea Cortinei de Fier si punand capat cursei inarmarii, inclusiv a celei nucleare”, afirma prezentatoarea TV de la postul Rossiya-1.

Ea trece apoi la presa chineza, citand un articol publicat de tabloidul Global Times controlat de Partidul Comunist de la Beijing:

„Ei au propriul lor punct de vedere acolo, subliniind naivitatea si lipsa de maturitate a lui Gorbaciov, a carui devotament fata de Occident a aruncat tara intr-o era de instabilitate economica si politica. Acesta este probabil motivul pentru care evaluarea societatii tarii noastre asupra mostenirii sale este fundamental, radical diferita”.

„Dar probabil ar fi indecent sa vorbim despre asta in ziua mortii sale”, concluzioneaza Olga Skabaeva.

Comentariile „papusii de fier” a lui Vladimir Putin vin in contextul in care acesta a declarat in mod faimos in urma cu mai bine de 10 ani ca Uniunea Sovietica a fost „Marea Rusie” si ca destramarea sa a reprezentat „cea mai mare catastrofa geopolitica a secolului trecut”.

Ce a spus Vladimir Putin despre moartea lui Gorbaciov

Liderul de la Kremlin a transmis miercuri un mesaj de condoleante dupa moartea lui Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice, spunand ca acesta a avut un „impact urias asupra cursului istoriei mondiale”.

„Gorbaciov a inteles foarte bine ca sunt necesare reformele si s-a straduit sa ofere propriile solutii”, a mai spus Vladimir Putin in mesajul sau de condoleante.

Insa in afara de a enumera cateva date faptice privind si declaratii generale privind rolul lui Gorbaciov pe scena mondiala, Putin nu a oferit vreo evaluare asupra mandatului lui Gorbaciov, lider al URSS intre 1985 si 1991.

Dmitri Peskov, purtatorul de cuvant al lui Putin, a fost ceva mai direct.

„El a vrut sincer sa creada ca Razboiul Rece se va sfarsi si ca va urma o perioada de romantism etern intre o noua Uniune Sovietica si lume, Occident”, a spus el la conferinta sa zilnica de presa.

„Acest romantism s-a dovedit a fi gresit. Nu a existat nicio perioada romantica, o luna de miere de 100 de ani nu s-a materializat iar natura insetata de sange a oponentilor nostri s-a aratat. Este bine ca am inteles asta la timp”, a adaugat Peskov.

Mihail Gorbaciov a fost printre putinii lideri care i-a transmis public lui Putin sa renunte la putere si sa plece de la Kremlin.

Ce a spus Mihail Gorbaciov in ultimul interviu pe care l-a acordat

Devenit un simbol al democratiei si luptei pentru libertate in Occident in anii care au urmat destramarii Uniunii Sovietice, Gorbaciov a acordat un interviu bizar in luna decembrie a anului trecut, la 30 de ani de la caderea blocului sovietic.

Fostul lider al URSS a afirmat in interviul acordat jurnalistilor de la RIA Novosti, una dintre agentiile de presa ale statului rus, ca americanilor „li s-a urcat la cap, aroganta, autosatisfactia, ei s-au proclamat castigatori in Razboiul Rece, in conditiile in care impreuna am salvat lumea de la confruntare”.

„Cum se poate spera la relatii de echitate cu SUA, cu Occidentul in aceasta situatie?”, a continuat Gorbaciov, denuntand „triumfalismul” Statelor Unite.

Intr-un comentariu care a amintit direct de propaganda Kremlinului si afirmatiile presedintelui rus Vladimir Putin, Mihail Gorbaciov a acuzat Occidentul ca dorea „sa construiasca un nou imperiu, astfel s-a nascut ideea extinderii NATO”.

Vladimir Putin a sustinut in mod repetat ca intrarea unor tari din fostul bloc sovietic in NATO ar fi cauza profundei crizei dintre Rusia si Occident pentru ca, in opinia Moscovei, alianta nord-atlantica este principala amenintare la adresa securitatii strategice a Rusiei.

De altfel, presedintele rus a enumerat impiedicarea Ucrainei sa se alature NATO drept unul dintre obiectivele „operatiunii militare speciale” in declaratia de razboi pe care a citit-o in dimineata zilei de 24 februarie.

Printre „garantiile de securitate” cerute de Rusia in luna decembrie a anului trecut s-a numarat retragerea trupelor NATO din toate tarile Europei de Est.

Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.