De ce nu se razvratesc?

Comentatorii recurg la stereotipuri despre presupusul caracter national: rusii sunt ingaduitori, s-au supus intotdeauna oricarui tar aflat la Kremlin, sau le este frica de libertate, asa cum a scris candva autorul rus Fiodor Dostoievski.

Este adevarat ca revolta este periculoasa in acest moment. Oricine in Rusia care se ridica pentru libertate risca sa fie inchis si torturat.

Dar aceste consecinte ii ameninta si pe demonstrantii din Iran - totusi, in ultimele saptamani, mii de oameni de acolo au iesit in strada pentru a protesta impotriva regimului brutal al mullahilor. Zeci de persoane au platit deja cu viata.

Dar cei care reusesc sa scape de politia iraniana nu par a fi descurajati. Acestia continua sa protesteze, desi macelarii din Teheran si din alte orase iraniene nu sunt mai putin brutali decat OMON [politia speciala antirevolta] din Moscova.

In Ucraina, poporul a invins. In Belarus, nu au reusit inca. Dar cand presedintele rus Vladimir Putin nu va mai putea sa-l protejeze, belarusii il vor tari pe Lukasenko la proces.

Sunt rusii potriviti pentru democratie? Trauma anilor 90

Se face adesea referire la sondaje care sustin ca aproximativ unul din trei rusi crede ca "democratia occidentala nu este potrivita pentru Rusia". Cei care gandesc astfel, daca exista, sunt cei din generatia mai in varsta. Acestia nu au petrecut niciodata mult timp in Occident.

Generatia tanara, pe de alta parte, este la fel de deschisa la minte ca si colegii lor din Paris sau Londra. Tinerii rusi vor libertate, democratie reala, prosperitate, posibilitatea de a calatori, scrie Soric.

DW nu crede nici caevenimentele economice nefericite din anii 90 ii determina pe rusi sa nu protesteze deoarece o soarta similara au avut si ucrainenii, belorusii si chiar romanii si bulgarii.

Privatizarile au fost frauduloase, averea nationala a incaput pe mana fostelor cadre de partid sau din Servicii, dar populatia s-a luptat, iar votul democratic a adus schimbari.

Infrangerea lui Putin ar spori protestele si i-ar grabi sfarsitul

Putin si-a consolidat puterea si a eliminat multe grupari din guvernul rus care i-ar fi putut impiedica ascensiunea.

Acum, intrebarea care se pune este cum ar putea un Putin extrem de slabit sa fie inlaturat de la putere cand acum exista putine parghii guvernamentale care ar avea autoritatea sa il infrante?

Din nefericire, calea cea mai probabila este haotica, cam asa cum a fost in 1989, dar exista cel putin o persoana – Alexei Navalnii – care ar avea probabil un sprijin suficient de mare in Rusia ca sa devina personajul central in orice tentativa de inlaturare a lui Putin.

„Daca ne asteptam ca cetatenii rusi sa-l doboare pe Putin, o facem degeaba, caci nu se va intampla. Rusia este astazi in anul 1937. Noua, in Estonia, ne este frica de Rusia.”, a declarat la Bucuresti europarlamentara din Estonia Yana Toom (grupul Renew Europe).

Daca razboiul din Ucraina se termina urat pentru Rusia, asa cum lasa sa se intrevada ultimele evenimente, si daca ucrainenii, asa cum ar fi de asteptat, vor continua sa fie sprijiniti de Occident si vor refuza sa negocieze cu Putin, in marile orase din Rusia ar fi asteptate proteste in masa si, in cele din urma, rezultatul ar putea fi o schimbare a guvernului rus, scrie Newsweek.

De la proteste la sabotaje si raspundere civica

Mihail Hodorkovski, omul de afaceri rus aflat in exil, i-a indemnat pe rusii aflati inca in tara sa lanseze un val de "sabotaj" impotriva structurilor de stat, cu scopul de a impiedica razboiul lui Vladimir Putin in Ucraina si de a-i destabiliza guvernul.

"Trebuie sa le explicam oamenilor ce pot face, sa ii convingem ca ar trebui sa o faca si, de asemenea, sa ii ajutam pe oameni daca, ca urmare, ajung intr-o situatie periculoasa", a declarat Hodorkovski pentru The Guardian.

El a spus ca actiunile potentiale ar trebui sa depinda de toleranta la risc a fiecarei persoane si ar putea varia de la pictarea de graffiti anti-razboi pe strazi pana la sabotarea livrarilor feroviare legate de razboi sau incendierea birourilor de recrutare.

„Fiecare rus care traieste acum in Rusia face parte din masinaria de razboi”, iar cei care vor sa stea de partea dreapta a istoriei ar trebui sa plece, a afirmat, intr-un interviu acordat pubicatiei germane Spiegel, Garry Kasparov, fostul campion mondial la sah si militant impotriva regimului lui Vladimir Putin.

Intrebat de Spiegel daca, fiind in strainatate, in exil politic din 2013, nu considera ca este totusi intr-o pozitie prea confortabila pentru a le cere asta celor care inca nu au parasit Rusia, Kasparov a spus ca fiecare cetatean rus, inclusiv el, poarta responsabilitatea pentru acest razboi:

„Acesta este razboiul. Fie esti de o parte, fie de cealalta.

Fiecare cetatean rus, inclusiv eu, poarta responsabilitatea colectiva pentru acest razboi, chiar daca nu este o responsabilitate personala.

Astazi, Rusia este o dictatura fascista, care, in timp ce vorbim aici, comite crime impotriva umanitatii. Si toti cei care inca locuiesc in Rusia acum fac parte din aceasta masinarie de razboi, indiferent daca vor sau nu”.